Proorocii împotriva Sidonului
Ezechiel cap. 28


Cuvântul Domnului mai spune
Proorocului, ca să vorbească
Cuvintele în gură îi pune
I-arată, cum să proorocească

Pe al Tirului împărat
Domnul, îl vede încrezut
El stă-n mărire, îngâmfat
Dar, ca un om el s-a născut

Nici Domnul în a Sa mărire
Nu e, așa de îngâmfat
Asta-l va duce la pieire
Că este om, el a uitat

Înțelepciune a primit
Și tainele, nu-i sunt ascunse
A fost deștept, s-a îmbogățit
Toate în țară-i sunt supuse

Dar inima i s-a îngâmfat
Și a uitat de Dumnezeu
N-a prețuit ce-a căpătat
A făcut, după placul sau

Iar Domnul este supărat
De ifosele ce le are
Necaz asupra-i și-a chemat
Și, îl vor asupri popoare

Și frumusețea-i pângărește
Cu sabia îl va străpunge
Tot ce-a făcut îi nimicește
Și va fi jale și va plânge

Și va muri ca și străinii
Ce împrejur, nu sunt tăiați
Va fi așa cum spun păgânii
Urâți și desconsiderați

Poporului Domnul îi spune
Cântec, de jale să întocmească
Să îl asculte îl va pune
Tot ce a fost, să-i amintească

Cât bine Domnul i-a făcut
Cân, în Eden el locuia
Cu bogăție l-a umplut
Și multă strălucire, avea

Numai cu pietre nestemate
A lui trup, era învelit
Mai valoroase, , minunate
Dar el, nimic n-a prețuit

Un heruvim ocrotitor
Era, cu aripile întinse
Iubit de al sau Creator
Și toate îi erau permise

Dar bogăția, bunăstarea
A lui inimă a stricat
Indiferența, nepăsarea
Față de Domnu a arătat

Din cauza nelegiuirii
Chiar și negoțul și-a stricat
Domnul dreptății și-al iubirii
Pe împărat s-a supărat

Locașuri sfinte a spurcat
Al său negoț, nedrept era
S-a încrezut, s-a îngâmfat
De Domnul nu îi mai păsa

O urâciune s-a făcut
Chiar, cel care l-a ridicat
Când l-a primit și l-a văzut
Să-l nimicească a cugetat

Apoi proorocului îi spune
Înspre Sidon, ca să privească
Și vorbele în gură-i pune
Cetății întregi, să ii vorbească

Aicea, ciuma va trimite
Pe uliți sângele va curge
Și tuturor le va permite
Să fie, vărsători de sânge.

va urma