Undeva-ntr-un loc anume
Loc ce se numea Golgota,
Domnul a urcat la cota
Cea mai-naltă pentru lume,
Cota, cu-al Jertfei altar
Pentru-a pune-un stăvilar
Răului, prin al Său Nume.

Prin Jertfirea vieţii Sale
Cel ce-a fost numit Mesia
Spre-a-mplini clar profeţia,
A mers pe-a Golgotei cale
Ducându-Şi crucea în spate
Pentru-ale lumii păcate,
În plânset, lacrimi şi jale.

Femei sincere-L plângeau
Cu inimi triste, zdrobite,
Căci de boli fiind chinuite
Doar prin El se vindecau;
Şi mulţi stau în încordare
Cu speranţe-n disperare,
Ce-n dor mare L-aşteptau.