Să fii mai jos decât genunchiul ce-i coborât în rugăciune,
Să fii tăcut cum este râul ce vede-atâtea şi nu spune,
Să fii supus orânduirii c-aşa lăsat-a Dumnezeu,
Să fii, să fii, dragă prieten, căci toate sunt prin harul Său.
Să fii umil când toţi se-nalţă, să-ţi vezi condiţia efemeră,
Să fii uleiul din candelă, dintr-o odaie austeră,
Să fii samariteanul care ridic-un om căzut pe drum,
Să fii, să fii c-aşa vrea Domnul, nu azi, nu mâine, ci acum!
Să fii ştergarul care şterge piciorul obosit de cale,
Să fii izvorul care-adapă mioarele ce pasc în vale,
Să fii cuvânt în rugăciunea ce mijloceşte pentru ţară,
Să fii, să fii căci moştenirea ce-o ai la urmă e-o comoară.
Să fii o călăuză-n noapte pentru acel ce pierde drumul,
Să fii o flacără de veghe când toţi îşi etalează scrumul,
Să fii înţelepciunea care o răspândeşte doar Cuvântul,
Să fii, să fii, căci vine clipa când vom fi una cu pământul.
Să fii aşa cum Biblia spune, de vrei să fii om fericit,
Să fii un iubitor de oameni de vrei să fii şi tu iubit,
Să fii-mpăciuitor, căci ura nu poate-aduce consolare,
Să fii, să fii căci Domnul Însuşi a fost Iubire şi Iertare.
Să fii aşa cum vrei să fie acel ce drumu-ţi întretaie,
Să fii ogor mănos! Credinţa, să-ţi fie rug şi vâlvătaie,
Să fii sămânţa aruncată pe drum, pe stâncă, pe ogor,
Să fii, să fii căci vine Domnul şi ne va treiera cu spor.
Să fii umbrar la o răscruce, s-astâmperi arşiţa şi dorul,
Să fii odihna ce o caută cu-atâta vervă călătorul,
Să fii mai mult decât poveste, să fii istorie peste ani,
Să fii, să fii, căci mântuirea nu o vom cumpăra cu bani!
19/07/13, Sînpetru Mare, TM
Tu ești izvorul care-adapă mioarele ce pasc în vale,
Tu ești cuvânt în rugăciunea ce mijlocește pentru țară,
Tu ești, tu ești și moștenirea ce-o ai la urmă e-o comoară.
Domnul să ne ajute, sora Lucica dragă, să fim tot ce atât de frumos, cuprinzător ai scris în versurile
tale.Doamne ce îndemnuri minunate și cât de minunați sunt cei care le împlinesc! Doamne ajută-ne!
Sa fii sigura de iubirea Mieluilui ,care ti-a dat un asa dar,minunat!