Enigmă

Deşi inima-mi este zdrobită
Sub avalanşele de vremi,
Isuse Doamne Tu mă chemi
La viaţa nouă, orânduită
De la-nceput cum fu zidită,
M-avertizezi şi mă rechemi!

Prin Cuvântul Tău cel Sfânt
Tu-adusu-mi-ai încurajări
Peste noianul de-ntristări,
Şi sufletu-mi de griji înfrânt
L-ai ridicat în vesel cânt
Trecând peste descurajări!

Deşi inima-mi este zdrobită
Sub focu-atâtor încercări,
Isuse Doamne-n provocări
De Duhul Sfânt a fost călită,
Prin ele-a fost mai întărită
Şi-a rezistat în strâmtorări!

Pe drumul vieţii spre Calvar
Am înţeles că-n suferinţă
Se strâng lauri de biruinţă;
Pe cruce, Te-ai dat în dar,
Lăsându-mi timpul de har
Să sper totul prin credinţă!

Deşi inima-mi este zdrobită
Sub apăsarea vieţii-ntregi,
Pe care Doamne, o-nţelegi
Dece-n etern este mâhnită,
O las, de haru-Ţi, sprijinită
Prin ascultarea sfintei Legi!

Flavius Laurian Duverna
19 iulie 2013