De ce să mă oprească lumea
Să nu Te laud Domnul meu?
La Tine de-mi ridic privirea
Tu îmi mângâi întreagă firea
Prin voia Ta, sunt alinat.
De ce să nu Îți cânt iubirea
Când mă-nconjoară pas cu pas?
Când singură-s și părăsită
Tu îmi ridici din nou privirea
Prin dragoste-s răscumpărat!
Cum să nu Îți scriu poeme?
Cum să nu-Ți ´nalț mulțumiri?
Te văd la orice pas, Isuse,
Te simt mereu cum mă alini
Mereu, mereu Te voi slăvi!
ze, sora Martiana.