Lângă drumul de la stână
Stă o cumpănă bătrână.
Clatină ciutura-n jale
Când spre codru, când spre vale,
Parcă nu poate alege
Între Dragoste și lege.
Doru-n codru se ridică,
Dar coboară-n jos de frică,
Iar spre sat de se înclină
Teamă i-i de nelumină,
Singurică, chinuită
Tot se simte părăsită...
Într-o noapte-a ei din grele
Scoase-o ciutură de stele,
Le-au sorbit buze-nsetate
Cu-obosiri de drum și noapte,
Apoi a plecat în cale
Ori în deal sau înspre vale...
Cumpăna privea uimită
Parcă-ar fi îndrăgostită -
Spune versuri pe silabe,
Lăcrimând stelele-n boabe.