Vindecă-mi Isus, ființa

Descătușează-mi Doamne, firea,
Cea împletită dintr-un lut lumesc.
Ajută-mă să-ndepărtez scaieții,
Și ,, eu-l ’’ meu, de Tine să-l lipesc.

Descătușează-mi Doamne, mintea,
Ce-i prinsă ca într-un joc de labirint.
Ca un ispravnic să-mi fie ea întruna
Ce strânge-n pungă, aur și argint.

Descătușează-mi Doamne, gura,
Atunci când pot să Te vestesc.
Iar musafir, mereu să-mi fii în casă,
Pe Tine doar, Isus să Te primesc.

Descătușează-mi Doamne, pașii,
Să pot să alerg spre culmi, mai sus.
Doar poala Ta de aș atinge,
O, ce fericit aș fi, Isus !

Descătușează-mi Doamne, ușa,
A inimii când dau de greu.
Să rabd tăcut, uitându-mă spre ceruri,
Că nu-s păgân, barbar, și nici ateu.

Descătușează-mi Doamne, templul,
Ca Duhul Sfânt, să-mi fie El Stăpân.
În El să cresc, ca și măslinul verde,
Și tot în El, Isuse, să rămân.

Viorel Balcan 9 iulie 2013