Priviti o barca mica pe-o mare agitata!
,In noapte o naluca in valuri se arata
Iar ucenicii toti se tem nespus..
Nu pot sa crada ca ar fii Isus!
Doar petru ,cu fior intreaba
,,De esti Tu , Doamne, zi-mi sa merg pe apa!
Ma chiama Tu , ca altfel nu pornesc!
Colegi-nmarmuriti raman si il privesc..
El face cativa pasi pe spume
E primul om plutind fara de urme!
Dar teama-l coplesestesi cere ajutor
Iar Domnul il ridica si-l mustra usor
,,Dece te uiti la val si nu la mine?
Putina credinta mai ai...nu e bine!
Care esec mai mare vi se pare?
Sa te vada altii cum te afunzi in mare,
Esecul public, cel plin de ironii,
Cand n-ai putut victorios sa fii?
Sau esecul de turma, nemediatizat,
De-a sta in barca nemiscat?!
Poti fii crestin de barca ce luneca lin
Asculta si tace, neimpicat,senin
Participand comod la orice ritual,
Dar ancorand de graba de-apare vre-un val,
Sau poti fii Petru ce incerca
Sa mearga pe ape, sa iasa din barca!
Sa aibe experiente-n credinta, unicat
Cand Domnul il cheama,raspunde deindat.
Dar numai Petru a putut simti
Un brat putrnic ce-l poate mantui.
Si numai el avu o experienta
Ce altii au pierdut-o din...prudenta!