Valu-le ce dai în mine zi şi noapte mă loveşti,
Parcă eu aş fi de piatră şi nu poţi să mă răneşti
Eu sun bulgar de ţărână
Şi de o să mai dai în mine o să mă fac din nou tină,

Opreşte-te valu-le odată sau tu crezi că sunt de piatră?
Dar ştiu ce o să fac, o să mă urc pe tine
Şi tu ai să mă porţi pe mine
Şi ai să mă duci la mal ca şi când aş fi călare pe un cal.

Şi din valul de pierzare voi face binecuvântare,
Căci sun fiu de Dumnezeu şi no să stau să mă loveşti,
Ci mă voi urca pe tine şi no să mai izbuteşti,
Să izbeşti cu atâta ură, ca să mă dărâmi pe mine,
Te voi face binecuvântare când mă voi urca pe tine.

Creştinule nu mai sta să dea în tine,
Tu eşti fiu de Dumnezeu
Şi de cumva eşti căzut te va ridica ce-L Sfânt
Şi te va pune pe val şi te va duce la mal,

Că tot răul e spre bine asta să nu uiţi Creştine,
Căci aşa te şlefuieşte Domnul tău că te iubeşte,
Căci când inima e frantă şi nu mai ai nici o izbândă,
Intervine Dumnezeu, ca să vezi încă o dată
Că tu eşti copilul Său.

După ori ce vale-i deal
Şi eu ştiu nu e uşor,
Dar când vei ajunge sus
Tu vei fi biruitor" Amin

15/08/2013 Ora 00:23