Cu inima de dor înfrântă
Cu sufletul înflăcărat
Cu o speranţ-aproape stinsă
Mă-ndrept spre tronul Celui Sfânt
Un nensemnat de pe pământ
Însă cu dorul împlinirii
Aştept deplina biruinţă.

Un jug ce-adesea greu m-apasă
Şi îmi aduce necredinţă
Mă osteneşte-atât de tare
Şi-adesea simt că mă doboară
Crezând că sunt de tot învinsă.

Lupta e grea şi-nverşunată
Vrăjmaşul e necruţător
Durerea-n piept e-atât de mare
Şi gânduri negre mă-mpresoară
Făcându-mă să mă-nfior

Mă clatin ca un fir de iarbă
În vântul aspru al vieţii
Simţind că nu mai am scăpare
Îmi plec genunchii în vâltoare
Şi-implor un ceas al dimineţii.

Implor o clipă a iertării
Şi un ceas sfânt al izbăvirii
Să-mi uit de tot trecutul greu
Şi cu inima-nviorată
De mila Lui cea minunată
Să mă bucur de harul Său.

Pe El să-L văd ca să-I pot spune
Că nu-mi doresc nimic de jos
Puţinul ce-l găsesc mi-ajunge
De-ar fi mai mult, sigur m-ar frânge
Eu vrea Lui să-i fiu credincios.

Şi chiar de sunt ades lovită
de vânturi aproge sau ploi
Aş vrea ca viaţa mea păzită
De El să fie împlinită
Ca veşnic să rămânem doi.

Ascunde-mă în Tine Doamne
Că Tu eşti Mirele meu scump
Nimic în lumea de suspine
Nu mă va despărţi de Tine
Eu te aştept să vii curând!