Te numesti tu oare cu crestin cu adevarat?

Autor: Balu Mihaela | Album: Diverse | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de miahela31 in 21/08/2013

Referințe

Ioan 8:44-21:25

Ioan 8:44 Voi aveţi de tată pe diavolul şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
Ioan 8:45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.
Ioan 8:46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi?
Ioan 8:47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
Isus este înainte de Avraam
Ioan 8:48 Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?”
Ioan 8:49 „N-am drac”, le-a răspuns Isus; „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.
Ioan 8:50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
Ioan 8:51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.”
Ioan 8:52 „Acum”, I-au zis iudeii, „vedem bine că ai drac; Avraam a murit, prorocii de asemenea au murit, şi tu zici: ‘Dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.’
Ioan 8:53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi decât prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că eşti?”
Ioan 8:54 Isus a răspuns: „Dacă Mă slăvesc Eu Însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăveşte, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru,
Ioan 8:55 şi totuşi nu-L cunoaşteţi. Eu Îl cunosc bine şi, dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.
Ioan 8:56 Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat.”
Ioan 8:57 „N-ai nici cincizeci de ani”, I-au zis iudeii, „şi ai văzut pe Avraam?!”
Ioan 8:58 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu.”
Ioan 8:59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Şi aşa a plecat din Templu.
Vindecarea unui orb din naştere
Ioan 9:1 Când trecea, Isus a văzut un orb din naştere.
Ioan 9:2 Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”
Ioan 9:3 Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.
Ioan 9:4 Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.
Ioan 9:5 Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.”
Ioan 9:6 După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta
Ioan 9:7 şi i-a zis: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului” (care, tălmăcit, înseamnă: „Trimis”). El s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine.
Ioan 9:8 Vecinii şi cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor ziceau: „Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?”
Ioan 9:9 Unii ziceau: „El este.” Alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el.” Şi el însuşi zicea: „Eu sunt.”
Ioan 9:10 Deci i-au zis: „Cum ţi s-au deschis ochii?”
Ioan 9:11 El a răspuns: „Omul acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: ‘Du-te la scăldătoarea Siloamului şi spală-te.’ M-am dus, m-am spălat şi mi-am căpătat vederea.”
Ioan 9:12 „Unde este Omul acela?” l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu ştiu.”
Cercetarea orbului de farisei
Ioan 9:13 Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte.
Ioan 9:14 Şi era o zi de Sabat când făcuse Isus tină şi-i deschisese ochii.
Ioan 9:15 Din nou, fariseii l-au întrebat şi ei cum şi-a căpătat vederea. Şi el le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd.”
Ioan 9:16 Atunci, unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul.” Alţii ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Şi era dezbinare între ei.
Ioan 9:17 Iarăşi au întrebat pe orb: „Tu ce zici despre El în privinţa faptului că ţi-a deschis ochii?” „Este un proroc”, le-a răspuns el.
Ioan 9:18 Iudeii n-au crezut că fusese orb şi că îşi căpătase vederea până n-au chemat pe părinţii lui.
Ioan 9:19 Şi când i-au venit părinţii, i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru, care spuneţi că s-a născut orb? Cum dar vede acum?”
Ioan 9:20 Drept răspuns, părinţii lui au zis: „Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb.
Ioan 9:21 Dar cum vede acum sau cine i-a deschis ochii, nu ştim. Întrebaţi-l pe el; este în vârstă, el singur poate vorbi despre ce-l priveşte.”
Ioan 9:22 Părinţii lui au zis aceste lucruri, pentru că se temeau de iudei, căci iudeii hotărâseră acum ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă.
Ioan 9:23 De aceea au zis părinţii lui: „Este în vârstă, întrebaţi-l pe el.”
Ioan 9:24 Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: „Dă slavă lui Dumnezeu: noi ştim că omul acesta este un păcătos.”
Ioan 9:25 El a răspuns: „Dacă este un păcătos, nu ştiu; eu una ştiu: că eram orb, şi acum văd.”
Ioan 9:26 Iarăşi l-au întrebat: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?”
Ioan 9:27 „Acum v-am spus”, le-a răspuns el, „şi n-aţi ascultat. Pentru ce voiţi să mai auziţi încă o dată? Doar n-aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!”
Ioan 9:28 Ei l-au ocărât şi i-au zis: „Tu eşti ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise.
Ioan 9:29 Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu ştim de unde este.”
Ioan 9:30 „Aici este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi El mi-a deschis ochii.
Ioan 9:31 Ştim că Dumnezeu n-ascultă pe păcătoşi, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă.
Ioan 9:32 De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere.
Ioan 9:33 Dacă omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.”
Ioan 9:34 „Tu eşti născut cu totul în păcat”, i-au răspuns ei, „şi vrei să ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară.
Isus întâlneşte pe orb în Templu
Ioan 9:35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?”
Ioan 9:36 El a răspuns: „Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?”
Ioan 9:37 „L-ai şi văzut”, i-a zis Isus, „şi Cel care vorbeşte cu tine, Acela este.”
Ioan 9:38 „Cred, Doamne”, I-a zis el; şi I s-a închinat.
Ioan 9:39 Apoi, Isus a zis: „Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca cei ce nu văd să vadă şi cei ce văd să ajungă orbi.”
Ioan 9:40 Unii din fariseii care erau lângă El, când au auzit aceste vorbe, I-au zis: „Doar n-om fi şi noi orbi!”
Ioan 9:41 „Dacă aţi fi orbi”, le-a răspuns Isus, „n-aţi avea păcat, dar acum ziceţi: ‘Vedem.’ Tocmai de aceea păcatul vostru rămâne.
Păstorul cel bun
Ioan 10:1 Adevărat, adevărat vă spun că cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tâlhar.
Ioan 10:2 Dar cine intră pe uşă este păstorul oilor.
Ioan 10:3 Portarul îi deschide şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume şi le scoate din staul.
Ioan 10:4 După ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.
Ioan 10:5 Nu merg deloc după un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.”
Ioan 10:6 Isus le-a spus această pildă, dar ei n-au înţeles despre ce le vorbea.
Isus, Uşa oilor
Ioan 10:7 Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt Uşa oilor.
Ioan 10:8 Toţi cei ce au venit înainte de Mine sunt hoţi şi tâlhari, dar oile n-au ascultat de ei.
Ioan 10:9 Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune.
Ioan 10:10 Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.
Ioan 10:11 Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.
Ioan 10:12 Dar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge, şi lupul le răpeşte şi le împrăştie.
Ioan 10:13 Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi.
Ioan 10:14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,
Ioan 10:15 aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl, şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele.
Ioan 10:16 Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.
Ioan 10:17 Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa ca iarăşi s-o iau.
Ioan 10:18 Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi; aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.”
Ioan 10:19 Din pricina acestor cuvinte, iarăşi s-a făcut dezbinare între iudei.
Ioan 10:20 Mulţi dintre ei ziceau: „Are drac, este nebun. De ce-L ascultaţi?”
Ioan 10:21 Alţii ziceau: „Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de îndrăcit. Poate un drac să deschidă ochii orbilor?”
Isus la Praznicul Înnoirii
Ioan 10:22 În Ierusalim se prăznuia atunci Praznicul Înnoirii Templului. Era iarna.
Ioan 10:23 Şi Isus Se plimba prin Templu, pe sub pridvorul lui Solomon.
Ioan 10:24 Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit.”
Ioan 10:25 „V-am spus”, le-a răspuns Isus, „şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.
Ioan 10:26 Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele.
Ioan 10:27 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine.
Ioan 10:28 Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.
Ioan 10:29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.
Ioan 10:30 Eu şi Tatăl una suntem.”
Ioan 10:31 Atunci, iudeii iarăşi au luat pietre ca să-L ucidă.
Ioan 10:32 Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?”
Ioan 10:33 Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.”
Ioan 10:34 Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: ‘Eu am zis: «Sunteţi dumnezei»’?
Ioan 10:35 Dacă Legea a numit dumnezei pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, şi Scriptura nu poate fi desfiinţată,
Ioan 10:36 cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: ‘Sunt Fiul lui Dumnezeu!’
Ioan 10:37 Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.
Ioan 10:38 Dar, dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sunt în Tatăl.”
Ioan 10:39 La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă, dar El a scăpat din mâinile lor.
Plecarea lui Isus în Pereea
Ioan 10:40 Isus S-a dus iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo.
Ioan 10:41 Mulţi veneau la El şi ziceau: „Ioan n-a făcut niciun semn, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta era adevărat.”
Ioan 10:42 Şi mulţi au crezut în El în locul acela.
Învierea lui Lazăr
Ioan 11:1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.
Ioan 11:2 Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei şi Lazăr cel bolnav era fratele ei.
Ioan 11:3 Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti este bolnav.”
Ioan 11:4 Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
Ioan 11:5 Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.
Ioan 11:6 Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era
Ioan 11:7 şi în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea.”
Ioan 11:8 „Învăţătorule”, I-au zis ucenicii, „acum, de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te întorci în Iudeea?”
Ioan 11:9 Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia,
Ioan 11:10 dar, dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că n-are lumina în el.”
Ioan 11:11 După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme , dar Mă duc să-l trezesc din somn.”
Ioan 11:12 Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”
Ioan 11:13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn.
Ioan 11:14 Atunci, Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.
Ioan 11:15 Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.”
Ioan 11:16 Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: „Haidem să mergem şi noi să murim cu El!”
Ioan 11:17 Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.
Ioan 11:18 Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
Ioan 11:19 mulţi din iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.
Ioan 11:20 Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte, iar Maria şedea în casă.
Ioan 11:21 Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
Ioan 11:22 Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.”
Ioan 11:23 Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.”
Ioan 11:24 „Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Ioan 11:25 Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea şi Viaţa . Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
Ioan 11:26 Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
Ioan 11:27 „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”
Ioan 11:28 După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe soră-sa, Maria, şi i-a zis: „A venit Învăţătorul şi te cheamă.”
Ioan 11:29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute şi s-a dus la El.
Ioan 11:30 Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.
Ioan 11:31 Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.”
Ioan 11:32 Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.”
Ioan 11:33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat.
Ioan 11:34 Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino şi vezi.”
Ioan 11:35 Isus plângea.
Ioan 11:36 Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”
Ioan 11:37 Şi unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”
Ioan 11:38 Isus S-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt. Mormântul era o peşteră, la intrarea căreia era aşezată o piatră.
Ioan 11:39 „Daţi piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.”
Ioan 11:40 Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Ioan 11:41 Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat.
Ioan 11:42 Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.”
Ioan 11:43 După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”
Ioan 11:44 Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.”
Ioan 11:45 Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.
Ioan 11:46 Dar unii din ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.
Sinedriul hotărăşte să-L omoare
Ioan 11:47 Atunci, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au adunat soborul şi au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.
Ioan 11:48 Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi locul nostru, şi neamul.”
Ioan 11:49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic;
Ioan 11:50 oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod şi să nu piară tot neamul?”
Ioan 11:51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.
Ioan 11:52 Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.
Ioan 11:53 Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.
Ioan 11:54 De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.
Isus aşteptat în Ierusalim
Ioan 11:55 Paştele iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţească.
Ioan 11:56 Ei căutau pe Isus şi vorbeau unii cu alţii în Templu: „Ce credeţi? N-are să vină la praznic?”
Ioan 11:57 Iar preoţii cei mai de seamă şi fariseii porunciseră ca, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să-L prindă.
Maria Îi toarnă mir pe picioare
Ioan 12:1 Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi.
Ioan 12:2 Acolo, I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El.
Ioan 12:3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei şi s-a umplut casa de mirosul mirului.
Ioan 12:4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis:
Ioan 12:5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor?”
Ioan 12:6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoţ şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea.
Ioan 12:7 Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.
Ioan 12:8 Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.”
Ioan 12:9 O mare mulţime de iudei au aflat că Isus era în Betania şi au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi.
Ioan 12:10 Preoţii cei mai de seamă au hotărât să omoare şi pe Lazăr,
Ioan 12:11 căci din pricina lui mulţi iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
Ioan 12:12 A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim,
Ioan 12:13 a luat ramuri de finic şi I-a ieşit în întâmpinare, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!”
Ioan 12:14 Isus a găsit un măgăruş şi a încălecat pe el, după cum este scris:
Ioan 12:15 „Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgăriţe.”
Ioan 12:16 Ucenicii Lui n-au înţeles aceste lucruri de la început, dar, după ce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El şi că ei le împliniseră cu privire la El.
Ioan 12:17 Toţi cei ce fuseseră împreună cu Isus, când chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El.
Ioan 12:18 Şi norodul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta.
Ioan 12:19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeţi că nu câştigaţi nimic. Iată că lumea se duce după El!”
Isus vorbeşte de moartea Sa
Ioan 12:20 Nişte greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic
Ioan 12:21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.”
Ioan 12:22 Filip s-a dus şi a spus lui Andrei, apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.
Ioan 12:23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
Ioan 12:24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă.
Ioan 12:25 Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.
Ioan 12:26 Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.
Ioan 12:27 Acum , sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice: ‘Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta’? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!
Ioan 12:28 Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!”
Ioan 12:29 Norodul care stătea acolo şi care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El!”
Ioan 12:30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta , ci pentru voi.
Ioan 12:31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
Ioan 12:32 Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.”
Ioan 12:33 Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară.
Ioan 12:34 Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?”
Ioan 12:35 Isus le-a zis: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu ştie unde merge.
Ioan 12:36 Câtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat şi S-a ascuns de ei.
Necredinţa iudeilor
Ioan 12:37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
Ioan 12:38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?”
Ioan 12:39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
Ioan 12:40 „Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.”
Ioan 12:41 Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.
Ioan 12:42 Totuşi, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.
Ioan 12:43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.
Ioan 12:44 Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
Ioan 12:45 Şi cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Ioan 12:46 Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
Ioan 12:47 Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.
Ioan 12:48 Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.
Ioan 12:49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.
Ioan 12:50 Şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Isus spală picioarele ucenicilor Săi
Ioan 13:1 Înainte de Praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
Ioan 13:2 În timpul cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
Ioan 13:3 Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,
Ioan 13:4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el.
Ioan 13:5 Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
Ioan 13:6 A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
Ioan 13:7 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
Ioan 13:8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
Ioan 13:9 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar şi mâinile, şi capul!”
Ioan 13:10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.”
Ioan 13:11 Căci ştia pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi.”
Ioan 13:12 După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu?
Ioan 13:13 Voi Mă numiţi Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.
Ioan 13:14 Deci , dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.
Ioan 13:15 Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu.
Ioan 13:16 Adevărat , adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis.
Ioan 13:17 Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.
Descoperirea vânzătorului
Ioan 13:18 Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea.’
Ioan 13:19 Vă spun lucrul acesta de pe acum , înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt.
Ioan 13:20 Adevărat , adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu pe Mine Mă primeşte şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.”
Ioan 13:21 După ce a spus aceste cuvinte, Isus S-a tulburat în duhul Lui, a mărturisit şi a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”
Ioan 13:22 Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte.
Ioan 13:23 Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sânul lui Isus.
Ioan 13:24 Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus.
Ioan 13:25 Şi ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus şi I-a zis: „Doamne, cine este?”
Ioan 13:26 Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi întinge bucăţica şi i-o voi da.” Şi a întins o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul.
Ioan 13:27 Cum a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i-a zis: „Ce ai să faci, fă repede.”
Ioan 13:28 Dar nimeni din cei ce şedeau la masă n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe.
Ioan 13:29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic” sau îi poruncea să dea ceva săracilor.
Ioan 13:30 Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit în grabă. Era noapte.
Iubirea frăţească
Ioan 13:31 După ce a ieşit Iuda, Isus a zis: „Acum , Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu a fost proslăvit în El.
Ioan 13:32 Dacă Dumnezeu a fost proslăvit în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El Însuşi, şi-L va proslăvi îndată .
Ioan 13:33 Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi , cum am spus iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum.
Ioan 13:34 Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
Ioan 13:35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
Înştiinţarea lui Petru
Ioan 13:36 „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i-a răspuns: „Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu, dar mai târziu vei veni.”
Ioan 13:37 „Doamne”, I-a zis Petru, „de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viaţa pentru Tine.”
Ioan 13:38 Isus i-a răspuns: „Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori.
Îmbărbătarea ucenicilor
Ioan 14:1 Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine.

Te numesti tu oare cu crestin cu adevarat?
1. Tu care spui ca esti crestin cu adevarat ,te imbraci frumos si faimos pentru adunare
Si in lume te imbraci cum vrei tu ca sa te asemeni cu ei
Te numesti tu oare crestin cu adevarat cand ai ura,invidie si moarte pentru fratele tau…
Si vrei sa –l bagi intr-e lanturi si zavoare ca pavel si sila toata lumea te cunosate ca esti un crestin cu adevarat
Dar Domnul te cunoaste bine cine esti si ce faci.

2. Te numesti tu oare crestin cu adevarat si authentic?
Cand tu totul pentru bani faci si in faima ca sa arati la cei din juriul tau ca tu esti un crestin cu adevarat.
Cand fratele tau este in suferinta si nu mai are o speranta si nadejdie
Tu I raspunzi pe un ton urat si nebalnd si il invinovaseti pe nederpt

Tu esti imbracat in haine de lup care rapesti suflete zdorbite

3.Te numesti tu oare crestin cu adevarat
Unde sunt roadele tale,faptele tale.bucuria mantuiri si dragostea divina de la Dumnezeu.
Tu la amvon predici despre ura ,invidie si dragoste
Si tu le faci si nu le implimesti ai ura,si invidie si nu iubesti pe aproaple tau.
In fata cand u spui poezie toti din adunare privesc la tine

4Te numesti tu oare crestin cu adevarat

Tu t e uiti in sus ca sa creada toti ca esti cel mai smerit
Tu sora,FRATE ,tu tinere,si tanara puneti intrebarea esti u cu adevarat crestin
In adunare te imbraci cuvincios si esti smerit si cand iesi din adunare nu mai ai imbracamintea cuvincioasa
Tiai schimbat imbrcamintea nu te mai asemeni ca esti un crestin cu devarat
Nu te asemeni a fi crestin te asemeni a fi lumesc aici se vede dovada pocainteti..

5.Te numesti tu oare crestin cu adevarat
Cand tu vorbesti despre adevar spui minciuni traiesti in minciuna
Te crezi cel mai sfant si mai smerit de cat alti si spui ca u nu ai pacate
Pe fratele tau lai bagat intr-e lanturi si zavaoare nevinovat
Dar Doamnul tea v judeca pentru ce ai facut fratelui tau de credinta

6Te numesti tu oare crestin adevarat
Spui ca esti lumina din juriul tau si traiesti intuneric
Diavolul te-a orbit cu viata spiritual sa numai vezi nimik in juriul tau
Numai Domnul te mai poate ajuta si scapa din moarte spiritual
Cand manria te apasa in jos aluneci pe calea cea sfanta..

7.Te numesti u crestin cu adevarat
De ce traiesti in brafa care nui placut Domnului daca te crezi ca esti crestin
Tu care spui ca ai Duhul sfant in tine esti plin de pelin de otrava
Dhul sfant te-a avertizat de multe ori cu privire la viata ta
TU erai atat de mandru ca nici nu iti pasa de nimika
De ce nu iti cercetezi viata ta sa vezi unde sa rupt legatura intre tine si Domnul

8.te numesti tu oare crestin cu adevarat
Tu spui ca traiesti in sfintenie si u pleci la lucuri pacatoase si scraboase
Domnul iti vede viata ta zi de zi cand ochii tai erau plini de ura impotriva fratilor de credinta
Cand tu sora care spui ca esti crestina cu adevrat u luvesti pe surorile din adunare sip e toti
Undei blandetea ta,dragostea, bucuria, infranarea si plinatatea Dhului sfant.

9.te numesti u oare crestin cu adevarat
Cand tu sora in adunare vi cu capul gol esti ca o femeie rasa spune cuvantul
Oare nu te invata cuvantul cum sa te porti in adunare
Cand satan tia furat pacea,linistiea sufletului el sa d us sa te pare inaitea Domnului
Tu soara cand vi in adunare imbracata necuvincioasa u i ispitesti pe frati din adunare
Hainele voastre in loc sa fie curate sunt patate Domnul va judeca
Striga Duhul sfant in adunare trezitiva din somnul spiritual
TE NUMESTI U OARE CRESTIN CU ADEVARAT

IOAN 8:44

IOAN 8:44 Aceasta poezie am compuso cand am vazut ce este in juriul meu si in adunari Domnul mia dat acesta inspiratie prin duhul sfant sper ca acesta poezie sa va intaresca Balu mihaela