O biată mamă, necăjită!


Biată măicuță ești răpusă
De boli și supărări lumești
Viața aproape ți-e apusă
Dar locul, tot nu ți-l găsești

De ici și colo, tot mutată
La câte un copil mai stai
Și viața ta e terminată
Nu ai nimic să le mai dai

Căci tot puținul ce-ai avut
L-ai împărțit la fiecare
Inima-n tine, te-a durut
Căci le-ai făcut doar supărare

Pe fiecare l-ai crescut
O parte din sufletul tău
Cu greutate i-ai ținut
Ai fost săracă, ți-a fost greu

Și cu iubire i-ai vegheat
De-au fost bolnavi, capricioși
Pentru ei viața ți-ai fi dat
Ca să îi vezi mari, sănătoși

Dar vremea iute a trecut
Copiii tăi azi sunt bărbați
Și pentru ei tot ai făcut
Să-i vezi serioși și așezați

Tot ce-ai avut ai împărțit
Ca ei să fie fericiți
Acum, știi bine c-ai greșit
Căci sunt mereu nemulțumiți

Mai mult ar trebui să ai
Căci prea puțin ai dobândit
Mereu să poți ca să le dai
Dar ce-ai avut, ai împărțit

Ești singură, fără putere
Căci jumătatea ți-a plecat,
Trăiești mereu într-o durere
Și toate Ți s-au terminat

Și viața ta și sănătatea
Puținul, care l-ai avut,
Tânjești să găsești bunătate
Dar, parcă toate s-au pierdut

Stai ghemuită-n colțul tău
Și nu îndrăznești ca să privești
Și te gândești la Domnul tău
În El, doar mai nădăjduiești

Doar El e a ta mângâiere
Când inima ți-e încărcată
El Îți alină orice durere
Ce bine ar fii să pleci odată...

Mereu, la asta te gândești
Și Domnului te rogi plângând
Spre El, ca să călătorești
Să nu mai fii pe acest Pământ

Copiii, te-au dezamăgit
Și simți ca i-ai împovărat
Pe rând, cu toții s-au ferit
Că este greu, ei s-au scuzat

Te-ai săturat de mojicie,
De vorbe grele aruncate,
De atâta prefăcătorie
Și de reproșuri, repetate

Ba îți spun că ai fost nedreaptă
Și unuia, mai mult i-ai dat
Ba ca nu ai fost înțeleaptă
Și prea puțin ai adunat.

Cu ce-ai putut i-ai ajutat
Avutul tău l-ai împărțit
Hrana din gura ta le-ai dat
Dar pare-se că ai greșit

Tu stai sfioasă și cu teamă
Ca supărări să nu stârnești
Oricum, nu ești băgată-n seamă
Căci pentru ei, tu nu mai ești

Dar știi că ceasul va veni
Cu ce măsura au măsurat
Îi vor vedea pe-ai lor copii
Și totul va fi judecat

Acuma știi ce ai făcut
Că tot ce ai avut, le-ai dat
În inima lor ai crezut
Dar, dureros te-ai înșelat

Nu te frământă ce-ai pierdut
Chiar de aveai averi, palate,
Te doare că azi ai văzut
Că-s cruzi și plini de răutate

Tu, răzbunare nu dorești
Din tine-s rupți și sunt ai tăi
La toți tu scuze le găsești
Chiar dacă sunt atât de răi

Și vrei ca tot să se sfârșească
Și să se schimbe al tău rost
Trupul, odihna să-și găsească
Așa cum parcă nici n-ai fost

Dar Domnul pe care-L slujești
Ție de grijă-Ți va purta
Te ajută ca să Îți găsești
În veșnicie, liniștea.

Amin

Câmpia Turzii, 5 septembrie 2013.