Pe-altarul zdrobirii sa stau nu-i usor,
Cand Mana Cereasca ciopleste in mine.
Si parca as vrea sa fug uneori,
Dar,totusi,eu stiu ca lucreaza in bine.
E-altarul sfintirii pe care-am cerut
Si eu ca sa stau ,o,Parinte
Ca voia Ta sfanta in vasu-mi de lut
Sa fie stapana ,pe eu si pe minte.
Eu nu-ntelegeam atunci cand cantam
Cuvintele-acelea adanci si sublime
In care, eu, voia Ta o ceream
Spargand-o pe-a mea in farame.
O,Doamne,in ruga smerit ma aplec
Si mana-Ti sarut ,drag Parinte
Ca-n ceea ce faci,desi nu-nteleg
Iubirea mi-o faci mai fierbinte.
Pe-altarul sfintirii aleg sa raman
Ca voia-Ti stapana sa-mi fie
Caci nu vreau eul sa-mi mai fie stapan
Ci ISUS si acum si-n vecie.
- AMIN -
Compusa pe 5 octombrie 2012 in momente grele de lupte interioare .In acele framantari Domnul Isus mi-a dat aceste versuri ca mangaiere.
mai multe versuri cerești.