Omule, vei birui!
Purtat pe car de biruință
Când voi ajunge la Cer, sus
Se va- împlini a mea dorință
Îl voi vedea pe al meu Isus
O viață întreagă m-am zbătut
Al Său mesaj să-L înțeleg
Prin jertfa mare ce-a făcut
M-am hotărât, ca să-L aleg
Eu adevăru am înțeles
Și este, doar Cuvântul Lui
Calea căinței am ales
Căci vreau iertarea Domnului
Să-mi uite relele făcute
Și faptele necugetate
Clipe din viață petrecute
În stricăciuni și răutate
În nedreptate și desfrâu
Așa cum Cel Rău mă învăța
Care-mi șoptea, că nu-i târziu
Sunt tânăr și mă pot distra
Să fac tot ceia ce-mi doresc
Căci una-i viața pe pământ
Am vreme să mă pocăiesc
Când am să fiu chiar la mormânt
De toate când m-oi sătura
Și-oi fi bătrân, fără putere
Până atunci, viața-i a mea
S-o duc în chefuri și plăcere
El îmi întindea tava plină
Cu prăjitură otrăvită
Sa cred că nu am nici o vină
Și viața trebuie, trăită
El încerca să mă capteze
Căci mă vedea fricos și slab
La urmă ca să mă trădeze
Căci nu-i eram așa de drag
Dar Domnul altceva mi-a spus
Ca să am mintea înțeleaptă
De vreau s-ajung la Ceruri sus
Unde cu ai Săi îngeri m-așteaptă
Căci dacă nu mă voi opri
Voi merge iute înspre cădere
Iar la sfârșit mă voi trezi
În Iad, în chinuri și durere
Iar Domnul mi-a vorbit așa
Stai omule, numai o clipă
Gândește-te la viața ta
De Diavol să nu-ți fie frică
Privirea ta să se-ațintească
Doar spre Acel ce Te-a salvat
Și lasă viața cea lumească
Care te duce spre păcat
La Cer cu Mine vei ajunge
De astăzi, te vei pocăi
Și tot cu Mine vei învinge
Tu fiul meu în veci vei fii!
Amin
Câmpia Turzii, 1 octombrie 2013
să te răsplătească, sora Florența, pentru lucrarea sfântă.