Să poţi iubi...să poţi ierta
Când vezi în jur atâta ură...
Să mergi pe calea pocăinţei
Purtând stindardul biruinţei,
Păzind Cuvântul din Scriptură!

Şi dacă-n drumul tău, creştine,
Cuvinte-ades te vor răni
Tu stai pe Stâncă neclintit
Căci Cel ce-atâta te-a iubit
Din cerul Său, te va păzi!

Să poţi privi cu dor spre ceruri
Când trupul strigă-ndurerat...
Umil, plecat în rugăciune,
Şopteşte tainic Sfântul Nume
Şi-atunci vei fi eliberat!

Pe-altarul ce-ai zidit odată
Din rugă, cântec şi-adorare,
Să ardă focul nentrerupt
În dragostea de la-nceput
Prin osanale şi-nchinare!

Să poţi cu-ntreagă viaţa ta
Să-I mulţumeşti că te-a iubit...
Că a murit în locul tău
El...Domn şi Fiu de Dumnezeu,
Să fii salvat şi mântuit!

Vulcan-02-10-2013
Mary