- Cantarea cantarilor 4:1 Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad.
- Cantarea cantarilor 4:2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.
- Cantarea cantarilor 4:3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.
- Cantarea cantarilor 4:4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
- Cantarea cantarilor 4:5 Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
- Cantarea cantarilor 4:6 Până se răcoreşte ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
- Cantarea cantarilor 4:7 Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.
- Cantarea cantarilor 4:8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful muntelui Amana, din vârful munţilor Senir şi Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!
- Cantarea cantarilor 4:9 Mi-ai răpit inima, soro mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
- Cantarea cantarilor 4:10 Ce lipici în dezmierdările tale, soro mireaso! Dezmierdările tale preţuiesc mai mult decât vinul şi miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele!
- Cantarea cantarilor 4:11 Miere picură din buzele tale, mireaso, miere şi lapte se află sub limba ta şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
- Cantarea cantarilor 4:12 Eşti o grădină închisă, soro mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.
- Cantarea cantarilor 4:13 Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;
- Cantarea cantarilor 4:14 nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
- Cantarea cantarilor 4:15 O fântână din grădini, un izvor de ape vii ce curge din Liban.
- Cantarea cantarilor 4:16 Scoală-te, crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! – Să intre iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese! –
Cântarea Cântărilor în rime românești-cântul patru
Autor:
Laura Daniela Marinau
|
Album:
Rezonanțe creștine
|
Tematica:
Nunta
Resursa adaugata de loredanam in 05/10/2013
Resursa adaugata de loredanam in 05/10/2013
Referințe
Laudele Mirelui pentru Mireasă
Ce frumoasă, ești iubito, iată, ce plăcută ești:
Ochii tăi de porumbiță-s așa blânzi când Mă privești!
Pletele-ți sunt capre negre, care în salturi zvâcnesc
Pe Galaad, muntele unde leac alinător găsesc...
Dinții tăi sunt ca oi albe, care ies din scăldători,
Iar buzele gurii tale-s ca petale dulci, de flori!
Obrajii ți-s jumătăți de rodii fragede, moi
Ascunși de vălul ce-l scoți, când rămânem numai noi. .
Gâtul tău este ca turnul unde David compunea
Psalmi de laudă, cântări, Tatălui Sfânt se-nchina!
Coliere îl păzesc cu zale de-aur, ca scuturi,
Glasul tău alungă demoni, la fel ale tale cânturi!
Vino din Liban, Mireasă, din culmea-ncercărilor,
Din bârlogul leilor, din munții pardoșilor!
Ești frumoasă-n întregime, fără pete, fără riduri!
M-atragi cu iz de tămâie, cu miresmele de miruri!
Voi veni la tine, soră și mireasă, crin din vale!
Fiindc-am inima robită de lanțul iubirii tale!
Mi-ai răpit simțirea toată cu-o privire, în tăcere,
Parfumul tău amețește ca a vinului putere!
Dragostea-ți întrece, pură, chiar a mustului plăcere,
De pe buzele-ți de floare picură lapte și miere!
Ești o grădină virgină, cu fântâni pecetluite,
Cu nard, aloe și rodii, cele mai alese fructe,
Și, curgând dinspre Liban, ești izvor de ape vii,
Peste tine voi trimite vânt din nord, din miază-zi!
Care o să sufle aspru-n trestia mirositoare,
Să împrăștie în lume iz de-aloe, scorțișoară!
„Sunt a Mirelui supusă, și-L aștept în vânt, cu dor
Să culeagă roade-alese, din grădina Lui cu flori!
Edenul vom reînvia, unde Domnul cobora,
Să se plimbe-n faptul serii, grăind, cu făptura Sa!”
Amin!
Ce frumoasă, ești iubito, iată, ce plăcută ești:
Ochii tăi de porumbiță-s așa blânzi când Mă privești!
Pletele-ți sunt capre negre, care în salturi zvâcnesc
Pe Galaad, muntele unde leac alinător găsesc...
Dinții tăi sunt ca oi albe, care ies din scăldători,
Iar buzele gurii tale-s ca petale dulci, de flori!
Obrajii ți-s jumătăți de rodii fragede, moi
Ascunși de vălul ce-l scoți, când rămânem numai noi. .
Gâtul tău este ca turnul unde David compunea
Psalmi de laudă, cântări, Tatălui Sfânt se-nchina!
Coliere îl păzesc cu zale de-aur, ca scuturi,
Glasul tău alungă demoni, la fel ale tale cânturi!
Vino din Liban, Mireasă, din culmea-ncercărilor,
Din bârlogul leilor, din munții pardoșilor!
Ești frumoasă-n întregime, fără pete, fără riduri!
M-atragi cu iz de tămâie, cu miresmele de miruri!
Voi veni la tine, soră și mireasă, crin din vale!
Fiindc-am inima robită de lanțul iubirii tale!
Mi-ai răpit simțirea toată cu-o privire, în tăcere,
Parfumul tău amețește ca a vinului putere!
Dragostea-ți întrece, pură, chiar a mustului plăcere,
De pe buzele-ți de floare picură lapte și miere!
Ești o grădină virgină, cu fântâni pecetluite,
Cu nard, aloe și rodii, cele mai alese fructe,
Și, curgând dinspre Liban, ești izvor de ape vii,
Peste tine voi trimite vânt din nord, din miază-zi!
Care o să sufle aspru-n trestia mirositoare,
Să împrăștie în lume iz de-aloe, scorțișoară!
„Sunt a Mirelui supusă, și-L aștept în vânt, cu dor
Să culeagă roade-alese, din grădina Lui cu flori!
Edenul vom reînvia, unde Domnul cobora,
Să se plimbe-n faptul serii, grăind, cu făptura Sa!”
Amin!
În Geneza 37: 25 ni se spune că leacul (balsamul) alinător era adus din Galaad...și dus în Egipt de caravanele ismaeliților.
Fără îndoială că Domnul vrea să vindece prin noi lumea, dacă ne lăsăm mai întâi noi vindecați....
Vântul aspru al încercărilor suflă peste grădina Miresei „ca să picure miresmele din ea”, deci ca să fim o mireasmă de la Viață spre Viață”.
Statistici
- Vizualizări: 3550
- Export PDF: 62
- Comentarii: 8
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Geneza 2:24 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.
Domnul, Mirele divin, să fie preamărit pentru reuşita inspiraţiei! Felicitări, felicitări!
să te răsplătească, să te binecuvânteze cu tot ce ai nevoie, cu o trăire sfântă.