Inima mea
“Inima mea nu mǎ’nţelege deloc,
Pentru cǎ inima mea, e-o lumânare de cearǎ!
Prea se topeşte, prea arde astfel încât sǎ mǎ doarǎ!
Se consumǎ, luptǎ şi pâlpâie ne’ncetat!
Iubeşte o iubire neîmpǎrtǎşitǎ,
Şi mereu mi-o gǎsesc rǎvǎşitǎ!
Vorbesc cu ea, încercând s-o fac sǎ înţeleagǎ,
Dar de raţiune nu ştie, nu vrea s-audǎ, nu vrea s-o cunoascǎ!
Pânǎ când vei fi aşa, inimǎ bolnavǎ?
Pânǎ când mǎ va durea lupta ta amarǎ?
Trezeşte-te, trezeşte-te îndatǎ!
Inimǎ sentimentalǎ, inimǎ firavǎ!
Însǎ inima mea nu mǎ’nţelege deloc,
Pentru cǎ inima mea... e de cearǎ!