Într-o ocazie fiind la piaţă la Timişoara şi neavând cântar un vânzător mi-a permis să cântăresc cu cântarul său.La un moment dat mi-a arătat greutatea sa în care era strunjit un loc gol cam de vreo sută de grame,acoperit bine să nu observe nimeni.Nu i-am zis nimic dar am plecat imediat de lângă el şi mi-am luat un cântar de la administraţia pieţei.Domnul urăşte cumpăna nedreaptă.S-o urâm şi noi.Lucrul este valabil şi în ceea ce priveşte conotaţia spirituală.