Iartă-mi răzvrătirea Tată!


Doamne stau în fața Ta
Să primesc a Ta mustrare
Spre Cer, nu mă pot uita
Fapta mea cea rea, mă doare

Căci mi-am încălcat cuvântul
Care l-am promis cândva,
Inima, cugetul, gândul,
N-au respectat legea Ta

Am căzut mereu pe cale
Dar am plâns și m-am smerit
Am uita vorbele Tale
Și nebun, m-am răzvrătit

Dar nimic n-am câștigat
Doar ocară și rușine,
Cugetul, iar mi-am pătat
Și m-am depărtat de Tine

Singur în căsuța mea
Plâng cu lacrimi grele, amare,
Stiu, Tu Te poți răzbuna
Dar ești bun și ai răbdare

Te-ai putea îndepărta
Singur să rămân în noapte
Dar e mare mila Ta
Căci Tu Doamne, Le vezi toate

Vezi că inima îmi plânge
Sufletul mi-e chinuit
Iar ocara Ta-mi ajunge
Recunosc, că am greșit

Doamne, dă-mi din nou putere
Ca să mă pot ridica
Chiar de sufăr în tăcere
Doar Tu ești nădejdea mea

Boala, gândurile toate
M-au făcut nesocotit
Chinul și teama de moarte
M-au făcut de am greșit

Tu mă iartă bun Părinte
Ca să pot să biruiesc
Cu Tine spre cele sfinte
Eu, odată, să pășesc

Mintea mea cea rătăcită
De necaz și suferință
Tulburată și smintită
M-a târât spre necredință

Îndoiala mi-a adus
În fața Ta, am cârtit
Parcă n-ar fi fost de ajuns
Vorbe grele am rostit

Acum îmi este rușine
De mintea mea răzvrătită
Ai milă Doamne de mine
De oaia Ta, rătăcită

Tu ești Tatăl meu cel bun
Chiar dacă Te-am supărat
Tuturor am să le spun
C-am greșit dar m-ai iertat.

Amin

Câmpia Turzii, 19 octombrie 2013