De când sunt mic, eu Te cunosc pe Tine

De când sunt mic, eu Te cunosc pe Tine
Și Te-am urmat, chiar dacă-am șchiopătat...
Căci m-au atras culorile din lume
Dar Tu cu dragoste m-ai așteptat.

Și mare-a fost impactul întâlnirii
Când roca corozivă-ai sfărâmat,
Ce tot rodea, făcându-i voia firii,
Dar vocea-Ți blândă, în mine a lucrat.

Se vede-acum efectul regăsirii,
Că până azi, cu drag eu te-am urmat.
Îmi controlezi prin Duh dorul pornirii,
Lăsându-mă condus, viața-am aflat.

Și mi-ai ținut făclia ca să ardă,
Și vasul, trupul, mi l-ai curățit,
De tot ce se-ntina ca să se piardă,
Și-un loc la dreapta-Ți, Tu, mi-ai oferit

Inima mi-ai făcut-o ca să simtă
Cât de sensibil ești Tu ca Stăpân.
Tu poți să te-ntristezi de a mea stare,
Când fac un lucru care nu e bun.

Și mă trezești cu Duhul Mângâierii
Și mă înveți cu lacrimi și cu dor,
Să simt ce-i dragostea redeșteptării,
Să lepăd și lumescul învăluitor.

Să mă desprind de tot ce mă agață,
Să mă simt liber, nu trăind ca rob,
Să fiu părtaș la a-Nvierii Dimineață
Nu să-mi vând dreptul pe un blid, un ciob.

Să fiu de viță nobilă și sfântă
Să fiu de rang înalt, fiu de-mpărat.
Ce-ți spun îți par ca-n basme, dar ascultă
Și crede-mă că este pur și-adevărat.

Există-o-mpărăție, există un palat.
O masă-ntinsă, albă și gata de serbat.
Și toate-acestea dragă, nu sunt de lepădat.
Aici, ce ți-am descris, și tu ești așteptat.

Îți fac o invitație verbală, azi:
Fii gata să-L urmezi, de dor să arzi,
Vino la Nunta Mielului, fiu drag,
Te-așteaptă cu iubire, Tata-n prag.