Frunze galben-aurii
Ce zburaţi peste câmpii
Nu luaţi şi dorul meu
Împletit în curcubeu
Să-l duceţi cu voi, departe,
Către cerurile-nalte?
Să-l purtaţi pe-aripi de vânt
Însoţit de vis şi cânt
Până-n ţara cea de sus
La al meu Iubit Isus...
Acolo, la pieptul Său
Duceţi voi şi dorul meu...
Dor de-albastru nesfârşit,
Dor de tot ce am iubit,
Dor de pace, de iubire
Şi de sfânta Lui venire!
Vulcan-24-10-2013
Mary
Intr-o oarecare masura se apropie de stilul popular. Iubesc acest stil. Pare simplu dar nu e chiar atat de usor sa concentrezi atatea trairi si ganduri, atatea motive si teme in cateva randuri. De aceea imi place poezia de acest gen -dar nu numai- pentru ca efortul depus in scrierea ei e mult mai mare. Insa efectul, rezultatul e pe masura efortului.
Va felicit din inima!