Suflă vânt de necredinţă
Suflă vânt de necredinţă
Tare peste tot pământul
Vrând de a opri Cuvântul
Cel vestit spre pocăinţă,
Ca s-audă lumea-ntreagă
Omenirea, … să-nţeleagă,
C-acum timpu-i de silinţă.
Caci oricine-azi dă năvală,
Pentru sfânta Împărăţie
S-o găsească-n bucurie
Va intra-n ea prin sfială,
Duhul Sfânt îl va conduce
Către Jertfa de la cruce
Ce-a-nvins răul, triumfală.
Suflă vânt de necredinţă
Pe pământ în lung şi-n lat
Şi pe-orcine, nu-i legat
Strâns şi-unit în stăruinţă
Cu Domnul, Mântuitorul,
În dezastru, îşi ia zborul
Pierzându-se-n neputinţă.
Când veni-va Domnul Sfânt
Să-Şi primească Împărăţia
Cum ne spune profeţia,
Va găsi-atunci pe Pământ
Credinţă şi-un popor gata
Ca să-şi primească răsplata
Cum se spune în Cuvânt?
Sufla vânt de necredinţă,
Şi zburand din patru colţuri
Îngeri pe pământ au rosturi,
Să sigileze drepţii-n credinţă,
Pe cei rămaşi credincioşi
Ce-n viaţă-au fost curajoşi
Luptând pân-la biruinţă.
Ei război, cu fiara au dus
Şi cu-al ei chip apostat
La care nu s-a-nchinat,
Dar prin credinţa-n Isus
Lupta grea ei au purtat
Şi-n credinţă-au triumfat
Spre slava, Celui de sus.
Flavius Laurian Duverna
27 octombrie 2013