Mai frânge-mi inima, Isuse...
Si fă din ea un loc de jale!
Să-nvăţ să aduc doruri nespuse,
Numai la poala crucii Tale!
Mai frânge-mi inima, Isuse...
Și lasă-mi doar dorul de Tine!
În ale mele versuri srise
Să nu-mi mai fie dor de mine!
Mai frânge-mi inima, Isuse...
Și dă-mi Tu zilele senine...
Să nu privesc la vremi apuse
Ci să privesc numai la Tine!
Mai frânge-mi inima, Isuse...
Că Te-am pierdut mereu in lume
Și-n inimă mi-au fost ajunse
Doar ale oamenilor nume.
Mai frânge-mi inima, Isuse...
Ca să Te pot găsi pe Tine
În toate tainele ascunse
Ce le-ai gândit Tu pentru mine!
Mai frânge-mi inima, Isuse...
Si fă din ea un loc de jale!
Să-nvăţ să aduc doruri nespuse,
Numai la poala crucii Tale!
Și lasă-mi doar dorul de Tine!
În ale mele versuri srise
Să nu-mi mai fie dor de mine!
O strofă bine gândită, cu un îndemn fix pentru ,, eu-l '' nostru. Hristos, și numai El , mereu pe primmul loc în toate lucrurile. Domnul să vă binecuvânteze.