VĂ-NCURAJEZ...
Vă-ncurajez cu-aceste vorbe clare:
Nu vă lăsați răpuși de disperare
Vă sunt Părinte, voi fi întotdeauna
Eu intervin să biruiți furtuna
Cu-ncredere deplină călătoriți pe cale
Priviți cu gingășie la frumuseți florale...
Din nou gusta-veți unda tristeții pământene
Dar nu va trece mult și-ți trece prin poiene
Și gândul va zbura spre veșnica Dumbravă
Și veți învinge durerea cea mai gravă
Se va sfârși suspinul, veți intona cântarea
Și veți uita c-a fost perfidă întristarea...
Vedea-veți iar minuni cum ați văzut ‘nainte
Veți evita acele nevrednice incinte
Și veți avea-n priviri, mereu, cereasca țintă
Știind că Sfântul Duh vă crește și v-alintă
Să fiți oricînd în stare să deslușiți cărarea
Pe care merg acei ce au răscumpărarea.
‘Nălțați mai sus stindardul mergând la bătălie
Lucrați cu îndrăzneală întocmai ca Ilie
Gândiți-vă mai mult la ce au spus profeții,
Rugați-vă intens în zorii dimineții
Și nu vă fie frică de ce-or să spună unii
Căci foarte bine știți splendoarea misiunii.
Săgeți vor fi lansate lăuntrul să-l rănească
Dar veți primi-ntăriri din Patria cerească
Veți fi triumfători în cursa spre Cetate,
Veți transforma în oaze grădinile uscate
Și-n toată drumeția Lumina vă conduce
C-așa viața voastră miresme va produce.
E-o lume înrăită și plină de primejdii
Dar stați întotdeauna în brațele nădejdii!
Să v-odihniți la umbra principiilor sfinte
De cei bătuți de soartă aduceți-v-aminte
Și nu uitați s-aduceți în fiecare zi o floare
Fiului jertfit - s-aveți în Rai intrare.
George Cornici/5 Noiembrie, 2013
Cu respect ,
Sanda T.
Cati dintre noi stim sa incurajam, sa sprijinim moral, sa indemnam cu dragoste? Atat de lesne criticam dar atat de greu rostim aprecierea... (Vorbesc la modul general dar in primul rand imi spun mie, fara referire la vreo persoana!!!)
Dar nu oricine are harul sa daruiasca flori Gradinarului...