Mustrări pentru Iuda și Israel
(Osea cap. 3,4)

Domnul lui Osea-i vorbește
Altă femeie să iubească
Îl îndeamnă, îl sfătuiește
O altă soață, să-și găsească

Al său popor Domnu-l compară
Cu o femeie prea stricată
Care greșește din nou, iară
Și după alți idoli, aleargă

Proorocul tot a ascultat
Și a împlinit ce i-a cerut
O prea stricată a căutat
Din ea, soție și-a făcut

Cu hrană el o îndestulează
II cere să fie cinstită
Dar pe ea n-o interesează
Dragostea lui, nu-i prețuită

Așa va fii cu Israel
O vreme, nimic n-or avea
Fără împărat va trăi el
Lipsit de toate, un timp va sta

Nici idoli și nici terafimi
Nici jertfe și efod, n-or fii
Și vor trăi în stricăciuni
Nimeni pe ei, nu-i va iubi

La urmă iar vor căuta
Pe Dumnezeul lor cel sfânt
Și pe David îl vor avea
Și minuni, vor fii pe pământ

Dar Domnul îi avertizează
Pe copiii lui Israel
Îi judecă, îi înștiințează
Cu toți, să se teamă de El

Ei, jură strâmb și-s furători
Sunt ucigași și prea curvesc
Cu toții sunt jefuitori
Legea Domnului, n-o păzesc

De aceea țara va fi-n jale
Unii cu alții, s-or certa,
Peste ea vine necaz mare
Și oamenii, toți vor vedea

Și fiare de pe câmp tânjesc
Și peștii mării vor pieri
Toți cei ce aicea locuiesc
Nici păsări pe cer, nu vor fii

Ei cunoștiința au lepădat
La moarte, asta îi va duce
De Domnul nu au ascultat
Și la pieire vor ajunge

Cu cât pe ei i-a mulțumit
Și bunătate li s-a dat
Mai mult ei au păcătuit
Și de Dumnezeu, au uitat

Ocară, Domnul le aduce
Pentru a lor nelegiuire
Căci lăcomia îi conduce
Dar Domnu-i duce, la pieire

La fel și preoții greșesc
A lor fapte-s nepotrivite
Și-n măreție ei trăiesc
Poruncile-s, nesocotite

Iar vinul, mustul și curvia
Mințile lor, le va lua
Apoi vine necurăția
Și Domnul se va supăra

Duhul curviei îi va duce
Pe drumul, înspre rătăcire
Nelegiuirea-i va conduce
De Domnul, nu mai au de știre

Pe vârful munților jertfesc
Pe dealuri, ei tot ard tămâie
A lor fiice-n păcat trăiesc
Și-a lor nurori, în preacurvie

Dar Domnul, nu le pedepsește
Pe Israel ele au urmat
El, e acela ce greșește
La întinăciuni, el s-a dedat

Măcar Iuda, de ar scăpa
De păcat și de preacurvie
Măcar ei, de n-ar practica
Al lor trai în necurăție

Dar Domnul tuturor le spune
Ca la Ghilgal, să nu se suie
Iar de nu cred, ca să nu jure
Căci viu este Domnul, Lui să-i spuie

Căci Israel e neîmblânzit
Ca pe un miel, Domnul va paște
De Efraim s-a alipit
Acum, pe idoli îi cunoaște

Lacomi le sunt cârmuitorii
Dar de rușine vor fi dați
Le sunt bețivi conducătorii
De Domnul, nu vor fi iertați.

va urma