Am și eu o credință neclintită: că sonetele fratelui Felix îmi aduc numaidecât bucuria și încântarea de frumusețea cuvântului românesc. Dumnezeu să Vă binecuvânteze!

SUPERBA FRATELE MEU DL SA TE BINECUVINTEZE SI NUMAI BINE

Nu incape nici o urma de indoiala in mesajul redat cu atata claritate de versurile sonetului. Credinta e o certitudine, o "puternica incredintare", un "trofeu".
Tabloul se contureaza pe baza starilor sufletesti, a trairilor; se pare ca atat in suflet cat si natura au loc aceleasi trairi...pe marea vietii (fapt redat prin folosirea termenului "etravă" - Element de rezistență care închide corpul unei nave la prora și cu care nava își deschide drumul la înaintarea prin apă.) Sunt framantari de valuri si framantari de ganduri, de zbateri interioare ale unui suflet care cauta sa zareasca dincolo de limita zarii care este perceputa ca un "abuz", obtuza (limitata, marginita). Dar in aceasta furtuna de emotii, se zareste lumina divina si cu ea plinatatea credintei: "Credinţa neclintită-n Dumnezeu".

...dar zarea are alta transparenta..ce departe suntem totusi..

Minunată creație giurgeșteanule poet. Numai bine, al tău consătean George Cornici

Superb ca toate creatile de altfel! Multa binecuvantare!

Șiința lumii lumii obtuză, etalând greșit „limitarea ca abuz”, rămâne în umbră sub a„ luminii chinsis-
tență,/Când curgerea dintr-un divin nucleu/Ne umple de-o magnifică valență,/ Credința neclintită-n
Dumnezeu!”. Llăvit să fie Domnul, El să te răsplătească, frate Felix, petru această frumusețe sfântă
adusă în fața noastră.

Poezie bine cizelata ca forma, care totusi nu sacrifica fondul, nici aparenta nu umbreste esenta!

Amin. Înălțătoare și deosebit de frumoase aceste versuri și o exprimare poetică de excepție....Sunt prea mic să comentez ceva, nu pot decât să vă felicit și să dau slavă lui Dumnezeu pt. darul care l-a pus în dumneavoastră.