Dacă în suflet e întuneric
Și o groază fără nume
Te amenință puternic,
Nu căuta scăpare în lume...

Dacă n-ai un scop anume
Și un țel mai bun și vrednic,
De ce lași să se rezume
Totul, la un scop netrebnic?

Dacă nu poți fi cucernic
Pe genunchi în rugăciune
Nu te crede cumva delnic,
'Genuncheat de întinăciune!

Acesta-i motiv temeinic
Pentru o nouă hotărâre
De-a urma pe Cel ce-I vrednic
Să-ți ia viața-n stăpânire

Și te-așteaptă cu plăcere
Să-I dai Lui a ta inimă
Ce cu-a iadului durere
Îți face viața sinonimă,

Și-ai să vezi ce bucurie
Inima o să-ți inunde,
Când Lumina din vecie
Înăuntru va pătrunde!

Dacă te-ai născut pe lume,
Te-ai născut ca să trăiești
Dar trăind, o moarte anume
Ești dator să urmărești;

Moartea firii pământești
Și înflăcărând credința
Toate-ai să le biruiești,
Că-n Hristos ai biruința!

Și-n El ai tot ce-ți dorești
Dar nu-ți coborî dorința
Doar la lucruri pământești,
Astea-ți măresc suferința!

Dacă sufletu-ți suspină
Și te simți împovărat,
Nu există altă vină
Decât starea de păcat!

Caută dar neprihănirea
Făcând voia lui Hristos
Că-n asta constă fericirea
Și-un trai veșnic luminos.

Zaragoza 14/11/2013
de Ioan Hapca (Ionică)