De nu mi-ai fi Doamne-ajutor!

De nu mi-ai fi Doamne-ajutor
În orice clipă, orice moment
Prin glasul de avertisment,
Că Tu-mi eşti bun Mântuitor
Prin Jertfa crucii, Salvator,
Eu n-aş putea, de-a fi atent
La ce se-ntâmplă în prezent!

De nu mi-ai fi Doamne-ajutor
Când cu grămada vin cercări
În teste mari din strâmtorări,
Când îngerul sfânt, păzitor
Tu-l laşi spre-a-mi fi ocrotitor...
Pe cale-aş fi, în murmurări,
Părându-mi clipe de-ntristări!

De nu mi-ai fi Doamne-ajutor
Pe-a lumii mare, înfuriată
Spre-a nimici făptura-ndată
Prin al său val distrugător...
Pe calea sfântă, încrezător
Eu merg chiar dacă se arată,
Că viaţa mi-ar fi-ameninţată!

Dar mulţumiri, fie-Ţi aduse
Că îmi porţi grija, ne-ncetat!
La greu de sunt ameninţat
Eşti lângă mine, o, Isuse! ...
De braţul Tău eu sunt salvat
Slăvit să fii, şi-n veci 'nălţat
Prin laude ce-Ţi sunt aduse!

Flavius Laurian Duverna
17 noiembrie 2013