Mare eşti Doamne-n răbdare!

Mare eşti Doamne-n răbdare
Pentru poporul care aşteaptă
Ca să revii spre-a lui salvare,
Prin judecata Ta cea dreaptă
Ca semn de veşnică răsplată,
Prin viaţa-n har, nemuritoare!

N-ai lăsat, Doamne în moarte
O lume ce de-al Tău Cuvânt
N-a vrut s-asculte, ci aparte,
Să-şi ducă viaţa, pe pământ
Depărtându-se de ce e sfânt,
S-a îndreptat pe căi deşarte!

Mare eşti Doamne-n răbdare
Pentru-acei mulţi nepregătiţi
Care Tu-i porţi, în grija mare
Prin Jertfă spre-a fi mantuiţi,
Din moartea-n păcat, izbaviţi
Prin mijlocirea-Ţi, salvatoare!

Nu ai lăsat, Doamne-n păcat
Sub vijelii mari şi sub furtună
Lucrarea-Ţi, care-ai declarat,
Că ce-ai creat, e foarte bună
Privind o lume... din ţărână,
Printr-un plan sfânt, elaborat!

Măreţ eşti Doamne, în iubire
Ce-a fost atât de Jertfitoare,
Ca-ajunsa-I pân-la răstignire
La Golgota prin condamnare,
Lumii-ntregi spre-ai fi salvare
Prin sfânta-n veci neprihănire!

Flavius Laurian Duverna
19 noiembrie 2013