DOMNULUI BLAGA
(Pledoarie pentru autenticele POEME
ALE LUMINII)

Domnule Blaga îmi cer acum iertare
Nădăjduiesc că nu va fi cu supărare
“Poemele luminii” pe care le-am citit
Arată faptul că eşti un filozof vestit
Cu-n spirit ascuţit creat-ai versuri care
Produc în iubitorii poeziei delectare
Parcurgând acele tainice rânduri
Realizez că provin din înalte gânduri
Te frământau probleme adânci ale vieţii
Voiai o revelare a tainei frumuseţii
Ai dat nume minunat poemelor scrise
Le voiai pătrunse în multe inimi deschise
ŞI TOTUŞI: lumina acestor superbe poeme
Nu-l ajută pe om de Creator a se teme
Şi nu-l îndeamnă să-İ aducă închinare
Şi nici să creadă că dă răscumpărare.
Această lumină nu poate să-ncălzească
O parte din om, partea sufletească
Ea nu poate produce sfinte revelaţii,
Nu poate atinge cereștile spații
E menită în totalitate pentru minte
De-aceea e-nvăluită în criptice cuvinte.
Dar veşnica Lumină e din Dumnezeu
Şi nu e destinată pentru idol, pentru zeu
Ci-i desinată pentru sufletul setos
Ce-a înţeles că Lumina e Hristos
Ea aduce pacea ce ţine-o veşnicie
Şi-nlătură din om orice nemernicie
Cine-i încălzit de blândele ei raze
Chiar pe pământ arid găseşte oaze
Ea poate ucide tainele-ntâlnite-n cale
Căci vine de la Cel ce-i vrednic de-osanale,
Vine din întinderi de om necunoscute
Dar tihna ce o dă vindecă dureri acute
Cine a fost atins de-a ei căldură
Altfel priveşte la oameni, la natură
Şi înţelege taina existenţei pe Pământ
Respingând cu hotărâre al necredinţei vânt
Corole şi lumini? Lumina-i numai una
Cine-a descoperit-o e fiu pe totdeauna
Al Tatălui slăvit, Cel sfânt şi necuprins
El nu va fi de nimeni şi niciodată-nvins
Pe El Îl proslăvim cu închinări profunde
De-a lui prezenţă nu ne putem ascunde
Îl proslăvim cu rugă, cu cânt, cu poezie
El e real, e-n noi, El nu e fantezie
POEMELE LUMINII (Luminii-adevărate)
Vorbesc cu elocvenţă de căile curate
Prin care păcătosul poate primi iertare,
Prin care poate-avea în Paradis intrare
Şi-acele versuri scrise cu-n duh din Creator
Pot alina tristeţea oricărui muritor,
Pot da imbold divin pe drumul împlinirii
Şi aripi neînfrânte spre Plaiul nemuririi.

***
Îţi admirăm talentul, îţi admirăm fineţea
Dar numai Raza Sfântă ne-a revelat Frum’seţea.

George Cornic/Noiembrie, 2013