Mi-e inima de piatră iar…
Că parcă prea mult am pierdut
Din dragostea plină de jar
Și dorul care l-am avut.

Mi-e inima de piatră, Tată…
Din cauza pierderii mele…
Că n-am știut să țin curată
Iubirea pentru cer și stele.

Mi-e inima de piatră, tare…
De nu mai pot să-o dezpietresc...
Că n-am știut să am răbdare,
Să mă înveți cum să iubesc.

Sparge-mi Tu inima împietrită
De-atâtea doruri călătoare...
Și-apoi, din inima-mi zdrobită
Fă-mi una de cer iubitoare.