TRANSFER
(bilanţ de sfârşit de an sau sfârşit de viaţă)

"Căci nu aşa-m dorit,
însă aşa mi-a reuşit."
Există o axă a oricărei vieţi pornind din nimic,
doar capătu-i se pierde-n infinit.
Pe axă s-au înşirat punctate câte una:
dorinţe, planuri,
ţeluri, idealuri.

Am păşit plin de speranţă pe axă
tinzând spre izbândă
şi devenind astfel mormânt
al propriilor mele dorinţe, idealuri.

La-nceput, alergând nerăbdător,
aruncat-am în urmă asemenea mingilor,
tot ce credeam că-i obstacol.
Iar primele puncte reper
la care-n curând ajunsesem
s-au părut ne-nsemnate, mărunte,
pierzânduse-n golul din spatele meu.
Apoi m-am rătăcit printre adolescente vise,
culmi ameţitoare care m-au zvârlit în vidul nimicniciei
şi plin de dispreţ neglijat-am
tot ce 'nainte găsit-am de preţ.
Pornit pe un fir, încurcat apoi pe-altul
n-am observat că-ncâlcesc existenţa-mi cu contraziceri...
Iar viaţa cerea, îmi tot cerea
mai multă faţadă, mai mult polei,
s-acopere, să strălucească.
Dar, crunt! Nu i s-a mai dat,
şi-acea subţire crustă de polei a crăpat
lăsând să se vadă goliciunea.
O primă privire în urmă-mi: e vid!
O primă privire 'nainte: nimic.

Tu, Doamne, eşti singurul martor al acestei vieţi
zadarnic trăite.
Dar totuşi, eşti îndurător şi bun,
vei înţelege că n-am reuşit nimic din viaţa mea,
e timpul să lucrezi de-acuma Tu în ea.