Un glas rasună peste ani:
"Isus în iesle s-a născut!"
Dar, adevărul despre Prunc,
Încet, încet s-a cam pierdut.
În grabă mare-mbrăţisăm,
Un moş cu barbă şi desagă.
Şi bradu-n casa îl băgăm
Să fie sărbătoarea dragă
Şi-nchidem uşa după el,
Şi masa este-mbelşugată,
Iar noi uităm de Cel mai drag
Isus în suflet să se nască!
Petarde, artificii, brazi,
Isus se vinde-n piaţă,
Moş Crăciun şi cozonaci
E vorba cea mai deasa.
Cu steaua agăţată-n băţ,
Merg tineri cu colindul
De maica Precista cântând,
Uitând din nou de Sfântul
Uităm de vremile străvechi,
Din poartă-n poartă când bătea Maria,
Uităm de iesle şi de Prunc,
Uităm ca s-a născut Mesia,
Uităm de-acel tiran Irod,
Ce peste oameni a adus robia.
Uităm de Betleemul sfânt,
De Iosif dar şi de Maria.
Uităm cu bună seamă,
de plânsetul Rahelei.
Uităm că Pruncul s-a născut
La începutul erei
Şi trece iar colindul Sfânt
La inima-ncuiată...
Şi-l laşi afară iar bătând
Pe Prunc din poartă-n poartă?
Şi trece anul înc-odat
Pe langă tine suflet...
Şi gol te simţi ca altădat?
Că moşul iar te-a înşelat?...
Deschide-I azi inima ta
Ca să se nasc-acum în ea!
Nu îl lasa să treac-aşa...
Fă din Christos povestea ta!
venind seara acas din oras,satul si dezamagit de traditia sarbatorilor am simtit indemnul sa scriu o poezie despre realitatea craciunului, am luat creionul un caiet si pur si simplu am scris , dimineata cand m-am trezit, am facut unele mici corecturi de rima si gata poezia!!!