RUGĂ PENTRU DUH

Îmi ridicasem mâinile spre rugă.
Undeva sus, mâinile mele zdrobite
formau amară cupă,
potir plin, prea umplut de-ntuneric şi chin,
umplut cu-al păcatului negru venin.

Doamne,
potirul mâinilor mele întinse goleşte-l;
aruncă în pulbere ceea ce atât de-ndoielnic strânsesem;
înclină spre ţărână paharul, goleşte mândria,
goleşte Tu eul ce umple
cupa mâinilor mele în rugă spre Tine întinse.
Spal-o cu sânge, spal-o de vină;
cu iertarea Ta o albeşte,
cu dragostea Ta o limpezeşte.
Apoi ridică paharul deasupra norilor,
priveşte prin el către soare
şi vei vedea oglindu-se-un chip;
printre strălucitoare raze ce se frâng
Marele chip reflectat prin mine spre pământ.

Doamne,
păzeşte în mâna-Ţi străpunsă paharul;
însă Te rog, oricât de strălucitor,
nu-l lăsa pentru pierzare-i gol,
ci cu Preasfânt Duh să-l umpli din nou.

Astăzi stau iarăşi cu mâinile-ntinse spre rugă.
Faţă în faţă ele formează tainică cupă.
E plin paharul, e prea plin de Duh,
Sfânt Spirit cerească lumină
în mine a adus.