Proorocii pentru Ninive
(Naum cap. 2)


Aprig este nimicitorul,
Înspre Ninive, el pornește
Ca să-l distrugă, îi dă zorul
Și cu putere, el lovește

Dar Domnu pe Ninive îndeamnă
Puterile să își adune
La toate să bage de seamă
Să asculte tot ce i se spune

Căci slavă Domnului va da
Lui Iacov, cel de odinioară
Și viața-i va regenera
Ca ea, ca să rodească iară

Vitejii, scuturi roșii au
Cu purpură sunt îmbrăcați
Și carele, fulgere dau
Cu sulițe sunt înarmați

Și carele ce duruiesc
Aleargă cu repeziciune
Unul de altul se lovesc
Și la roți, flăcări li se pune

Dar cel ce Ninive conduce
Ce-i pus de Domnul, împărat
Vitejii, îi cheamă, îi duce
Și apărarea și-au format

La râuri porțile-s deschise
Se pregătesc de apărare
Se aud plânsete, vorbe zise
Acum, nu mai este scăpare

Toți fug, de teamă îngroziți
Și nimenea nu se întoarce
De dușmani ei sunt jefuiți
Al lor câștig, dușmanul stoarce

Căci țara este jefuită
Ea tremură și îngălbenește
A ei inima e mâhnită
La ce-a avut, acum gândește

Și de culcuș își amintește
De leul cel tare, semeț
De puii care-l însoțește
De lucruri, ce au fost de preț

Căci leul era în putere
Pentru ai săi pui, el sugruma
Și nu avea nici o durere
În viața lui, bine trăia

Și vizuinile de pradă
Erau cu hrană, înțesate
Oricine ar fi putut să vadă
Cum Domnul le dădea de toate

Dar acum necaz Domnul are
Și în fum carele preface
Iar sabia lovește tare
Puii de leu, o sa-i atace

Și prada va fi nimicită
Al solilor glas, va muți
Și de hrană va fi lipsită
Doar de rău, se va auzi.


va urma