Nu poate-a fi fără speranţă

Nu poate-a fi fără speranţă
Dacă prin har tu eşti în viaţă
Să te întorci prin pocăinţă
L-al Tatălui cuvânt ce-nvaţă,
Cum între semeni să trăieşti
În voia Domnului cel Sfânt,
Ce permanent El îţi vegheză
Umblarea, pe-acest pământ.

Nu poate-a fi fără speranţă
Dacă-ai căzut în neputinţă
Să te înalţi spre slava Lui,
Căci El te-ajută-n biruinţă
În lupta grea cu legea firii,
Ce zilnic vrea să te domine,
Să te subjuge-n desfătare
Cu lucruri lumesti şi străine.

Nu poate-a fi fără speranţă
Când vrei să ei o hotărâre,
De partea Domnului să fii
Şi să renunţi la-mpotrivire...
Când glasul Sfânt te invită
Ca să revii pe calea dreaptă,
Cu mâna streaşină la ochi
Să ştii că Tatăl te aşteaptă!

Flavius Laurian Duverna
31 decembrie 2013