BOTEZ


Când din ochii înlăcrimaţi picură iubire
Fiinţa prinsă-n suferinţă intră-n nemurire.
Apa vie curge-n valuri, fără de oprire,
Potolind setea sufletelor în sfinţire.

Mielul blând dă vederii orientare nouă
O perspectivă veşnică, a dimineţii rouă.
Conectat la generatorul ce-n rugă plouă,
Inimile reînnoite devin una din două.

Umplute de noblețea Cuvântului sfânt
În farmecul divinului legământ,
În timpul rămas viețuirii pe pământ,
Îşi poartă paşii în sfinţire cu avânt.

Crucificarea a rodit veșnicia-n credinţă,
Un izvor de viaţă nouă, eternă ştiinţă.
Convingere deplină pe unde de umilinţă,
Ce-a scăpat omul de-a morţii sentinţă.

Certitudine care, spre cer propulsează
O credinţă care energia vieţii activează,
Sfinţirea ce spre eternitate accelerează,
Apa vie ce-o inimă nouă pentru cer botează.
Amin!