Sonet nostalgic

Trecut-au anii aceia, frumoşi ai tinereţii
S-au dus pe-o cale veşnic ne-nturnată,
Şi nici că îi voi mai reîntâlni, vreodată -
Cu nostalgia lor ce-au dat un puls vieţii.

În amintirile ce te-ncălzesc, de altă dată
Care străbat ca razele solare grosul ceţii,
Ca picături de rouă rece-n zorii dimineţii,
Se pot vedea că-s factori inimii înviorată.

Şi doar nostalgia anilor ce te-au marcat
Ce-aprinde ca scânteia focul de-ncălzire,
Arătând o directivă, hotărâtă de urmat,

Îţi pun în cumpăna gândirii, o revenire:
Să cugeţi, la ce vremi în viaţă-ai asistat,
Şi la bilanţ să spui: Dumnezeu, e Iubire!

Flavius Laurian Duverna
04 ianuarie 2014