Iubiți-vă cu caldură unii pe alții, din toată inima;
1 Petru 1:22
Ce bine-ar fi
Ce bine-ar fi, dacă întotdeauna ,
Noi, frații, ne-am înțelege bine.
Am înfrunta, mult mai ușor furtuna
Şi am avea în față zări senine .
Şi dacă cel rău vrea să ne abată,
Noi să veghem tot timpul, să fim treji.
Ca nu cumva, să caute vreo poartă,
Prin care să pătrundă pentru veci .
Să nu ne mai uităm pe sub sprâncene...
Să privim larg, spre cerul luminos.
Iar dacă cel rău vrea ca să ne cheme,
Noi s-alergăm, tot la Isus Hristos .
Căci El ne dă în inimă răbdarea...
Mai credincioși, mai buni , El vrea să fim.
Şi dacă în curând va fi chemarea,
Noi cei aleși , în cer cu El pornim.
ACEASTĂ POEZIE AM SCRIS-O ÎNTR-UN MOMENT ÎN CARE AM VĂZUT CĂ EXISTĂ CHIAR ȘI ÎN UNELE BISERICI, RĂCEALA ,
URĂ ,RĂUTATE ÎNTRE OAMENII CARE SE SOCOTESC CREȘTINI. FACĂ DOMNUL CA DRAGOSTEA ȘI PACEA SA SĂ UMPLE INIMILE TUTUROR CREȘTINILOR DE PRETUTINDENI.