Pedeapsa Ierusalimului. Făgăduințe
(Țefania cap. 3)


Domnul, prin Țefania spune
Despre cetatea asuprită
Dacă-i mustrată, ea nu ține
Și nu se îndreaptă nici o clipă

De Domnul se îndepărtează
Și a Lui Lege, nu o ține
Gura și faptele întinează
Și face rău, în loc de bine

Ca leii-s a lor căpetenii
Judecătorii-s lupi de seară
Sunt răi, n-ar face milostenii
Îl lasă pe cel drept, să piară

Sunt lacomi, totul devorează
Un os întreg nu mai rămâne
Și preoții, tot întinează
Încalcă lucrurile bune

Proorocii sunt înșelători
Sunt ușuratici, nu au teamă
Sunt necinstiți, amăgitori
Pe Domnul, nu Îl iau în seamă

Doar Domnul e fără prihană
Nelegiuire, El nu face
În fiecare zi El cheamă
La judecată și nu tace

Pedepsele pe rând sosesc
Cetățile, le-a dărâmat
Turnuri, cu care se fălesc
La pustiire, El le-a dat

Cetățile înfloritoare
Cu toate, goale au rămas
A pierit a cetății floare
Nimic, din ea nu a rămas

Domnul cetățile le mustră
Le spune că n-au ascultat
Caci n-au umblat pe calea îngustă
La rele, toate s-au dedat

Acum Domnul s-aștepte spune
La pradă, El se va scula
Să audă bine, să se adune
Pedeapsa, o vor căpăta

Pe Neamuri are să le strângă
Împărățiile, adună
Ca gelozia Lui, să o stingă
Și iar necazul, o să-l pună

Urgia Lui se va vărsa
Peste popoarele îngrozite
Și a lor buze-L vor chema
Vor fi curate și cinstite

Trufașii sunt scoși din cetate
Cei îngâmfați, se vor smeri
Cei drepți ce vor putea să rabde
Ai Domnului fii, s-or numi

Sunt din Israel rămășițe
Ei, de Domnul vor asculta
Și-n binecuvântări primite
Nu vor minți, n-or înșela

Vor paște-n tihnă, liniștiți
Nimeni, nu îi va tulbura
De Domnul vor fi ocrotiți
Cu toți, vor ține Legea Sa

Și să se bucure Sionul
Israel, să se înmulțească
Să salte, c-au primit pe Domnul
Tot ce-au dorit, or să trăiască

Fiice-n Ierusalim să cânte
Domnul vrăjmașu a îndepărtat
Și binecuvântări vin multe
Caci Dumnezeu, nu i-a uitat

În mijlocul cetății șade
În dragostea Lui mare, tace
Nimeni nu poate să-i mai prade
Și rău, nu le mai poate face

Cei întristați s-or aduna
Căci Domnul poate să-I mângâie
Cu El vor sta, s-or bucura
Nimica rău, n-o să mai fie

Pe cei șchiopi îi va vindeca
Adună, pe cei izgoniți
A lor rușine va spăla
Nu vor mai fii batjocoriți

Slavă și laudă în toate
Domnu, cu ei mereu va sta
Să se audă în cetate
Ei, Legea Lui, vor respecta.

sfârșit.