Comoara din vasul de lut


Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut,
pentru ca această putere nemaipomenită,
să fie de la Dumnezeu
şi nu de la noi.

2 Corinteni 4:7

Un Olar, a ascuns
În vasul meu de lut,
O comoară,
Iar eu sap tunele fără sfârşit sub pământ,
Umblu dezbrăcat pe ploaie şi vânt,
Caut comori pe Lună, pe Marte,
Vreau să ajung cât mai departe,
Dau din aripi din răsputeri,
S-ajung până la stele
Şi cad istovit sub visele mele!

În goana mea nebună după comori,
L-am întâlnit pe Dumnezeu,
Când am făcut primul meu pas pe Lună,
Iar El mă întreabă foarte mirat,
Cu un aer nevinovat:
- Fiule,ce cauţi pe-aici?!
- Caut şi eu o comoară!
Îi răspund.
Toţi aleargă nebuneşte după comori,
Iar unii s-au făcut stăpâni pe mii de sori,
Doar eu am rămas cel mai sărac,
Vreau să devin şi eu un om bogat!

Dumnezeu mi-a răspuns foarte senin:
- Dacă te-ai fi uitat mai bine,
Ai fi găsit comoara ascunsă în tine,
Oriunde te-ai îndrepta
Nu vei găsi alta ca ea,
Tu eşti cea mai frumoasă bijuterie,
Mă mir că niciun om nu o ştie!
Pe Fiul meu L-am trimis
Să răscumpere această comoară,
Iar El a plătit un preţ infinit,
Pentru ca tu să fi mântuit!

Ceea ce-mi spunea Dumnezeu,
Era pentru mine atât de ciudat,
Şi atât de mult m-am mirat
Căci cu mintea mea limitată,
Nu mi-aş fi imaginat aşa ceva,
Niciodată!

Astfel că în sfârşit găsisem comoara
Unde nici n-aş fi bănuit,
Şi m-am întors fericit acasă pe Terra,
Căci pe Dumnezeu acolo L-am întâlnit!

Primului om care a pus piciorul pe Lună
Neil Armstrong

6.01.2014
Cornel Jigău