De ce mă ocoleşti amice şi te tot faci că nu mă vezi?
Când mă apropii eu de tine, te uiţi departe, meditezi,
Aşa-ar părea. . . dacă-nainte, n-aş fi surprins privirea ta,
Ce-mi urmărea orice mişcare, aş fi jurat că e aşa.
Nu-ţi înţeleg comportamentul, până mai ieri eram ca fraţi
Şi dintr-o dată, nu ştiu cauza, părem a fi străini, certaţi,
Am încercat c-un bună ziua, o mână-ntinsă, un salut,
Am eşuat, căci zidul care l-ai construit, nu l-am trecut!
Mi-ai fost prieten bun o vreme şi nu-nţeleg ce te-a schimbat!
Eu am rămas acelaşi, poate, puţin mai trist, mai izolat,
Prieteni mulţi nu am, căci prieten, nu poate fi decât acel,
Ce-ţi este-ntotdeauna-aproape şi nu te judecă defel.
Un prieten chiar de e departe, te are-n planul său mereu
Şi nu uită să te includă în ruga lui spre Dumnezeu.
Te sună, îţi trimite-o veste, te-ntreabă cum e viaţa ta
Şi dacă treci prin încercare, se luptă a te ajuta.
Şi nu e vorba de foloase, de bani sau cine ştie ce. . .
Mult mai de preţ este iubirea şi pacea sufletească e!
E confident în orice vreme, nu judecă, chiar de-ai greşi,
Îţi spune adevăru-n faţă, căci asta-nseamnă a iubi!
Iubind, acoperă greşeala, dar nu susţine ce e rău
Şi-ţi aminteşte cu blândeţe de Dumnezeu, de planul Său,
Nu poţi să fii stană de piatră, când vezi aşa devotament,
De-aceea, rar găseşti prieteni. . . Verdictul este concludent!
De ieri am fost ca fraţi şi astăzi, ceva s-a rupt, este schimbat,
Mă-ntreb dacă mi-ai fost prieten, în sensul clar, adevărat.
Nu te-nţeleg, de am vreo vină ce nu o ştiu, te rog să-mi spui,
Să pot ca să îţi cer iertare, gustul tăcerii-i amărui.
Poate e doar o-nchipuire şi nu-i nimic real, să ştii,
Căci eu nu-ţi uit mărinimia şi dragostea, te voi iubi,
Chiar dacă par puţin mai altfel, cu braţele deschise-aştept,
Un prieten. . . Pentru tine încă, mai bate-o inimă în piept!
07/01/14, Barcelona- Lucica Boltasu
te binecuvânteze, sora Lucica dragă, comentariul nu este cu adresă, am scris din experiența mea.
Poezia este foarte frumoasă, transparentă, Dumnezeu să ajute pe toți cei care suferă.
Dumnezeu stie aceasta si ingaduie despartirea.Fi binecuvintata si increzatoare in prietenia Lui.
Chiar am trecut prin experienta trista a unor prietenii-in credinta-destramate...Dar, probabil ca am avut si eu un pic de vina..