Mi-ai pus în inimă dorinţa de-ajuta pe cel sărman,
M-ai învăţat să-mi fie milă de văduvă şi de orfan,
Să am mereu un gând de pace, să mângâi pe cel oropsit,
Puţinul meu să-mpart în două, să dau şi celui ce-i lipsit
, Mi-ai pus în suflet taină mare, un gând de-a fi mai bun, mai sfânt,
De-aceea spun despre Golgota, despre iertare şi Cuvânt,
Vorbec mulţimii despre planul ce Tatăl, Domnul Dumnezeu,
Îl are pentru fiecare, fie el grec, fie iudeu,

Un plan perfect de mântuire, ce s-a-mplinit sus la Calvar,
Acel ce crede-n jertfa sfântă, este iertat prin al Său har,
Lucrarea-aceasta de salvare, nu vrea să fiu indiferent,
Ci mă îndeamnă la slujire, să fiu un serv perseverent,

Cu cât urmez ce-i scris în Carte şi împlinesc şi făptuiesc,
Cu-atât mă umplu de iubire, cu-atât mai mult Te preţuiesc,
A Ta înţelepciune sfântă îmi este Doamne un reper,
Trasformă inima de carne, toarnă Duh Sfânt, ca să nu pier,

Iar dacă cineva nu crede sau nu cunoaşte pe deplin,
Ce-nseamnă ca să stai sub cruce, să fii cu-adevărat creştin,
Trimite visul deşteptării, certarea cât mai este har,
Să nu cunoască judecata, cuptoarele cu foc şi jar,

Un duh zdrobit mult valorează, în faţa Ta, scump Savaot,
Domn al oştirilor din slavă, Tu eşti Acel ce ştie tot,
Fă conştientă lumea-ntreagă de tot ce face şi vorbeşte,
De câtă slavă dă măririi şi cât din Slovă-nfăptuieşte,

Iar unde este doar o formă de închinare, Te-aş ruga,
Revarsă binecuvântarea şi-mbracă Doamne inima,
Cu pace, bunătate, milă, cu sănătate, bucurii...
Slujind pe fraţi în umilinţă, creştini cu-adevărat vom fi!

Fără zavistii, fără ceartă, fără dorinţi de-a fi mai sus,
Întotdeauna-ntâietatea s-o dăm doar Domnului Isus,
Să nu uităm că fără cruce, nimic n-avem, suntem pământ,
Ne iartă şi ne curăţeşte şi umple-ne cu Duhul Sfânt!

14/01/14, Barcelona- Lucica Boltasu