Cu tot ce am, doresc să-Ţi cânt iubirea,
Cuvintele-s sărace, să poţi să povesteşti,
Ce am simţit în clipa, când mi-ai atins privirea,
Când am văzut, aievea, la Golgota jertfirea,
Şi-am priceput îndată, ce mult Tu, mă iubeşti.

Cu tot ce am, vreau să Te preamăresc,
Aşa cum ploaia preamăreşte norul,
Să sece-n mine eul, şi tot ce e firesc,
Şi să-mi inunde golul, doar Harul Tău ceresc,
Iar, nesecat de Tine, să-mi fie veşnic dorul.

Cu tot ce am, vreau să Te laud Tată,
Aşa cum apa laudă fântâna,
Să-Ţi fiu izvor de cinste, nepătată,
Precum Ţi-au fost Enoh, sau Noe, altădată,
Tu să Te-nalţi, afunde-să ţărâna!

Cu tot ce am, doresc să Îţi aduc cinstire,
Aşa cum raza, soarele cinsteşte,
Să fiu prezentă, când Tu ceri jertfire,
Dovadă vie, de credinţă şi iubire,
Tu să-mi fii visul, ce mă împlineşte.

Cu tot ce am, doresc să Te slăvesc, Isuse,
Aşa cum curcubeul, slăveşte legământul,
Iar simţurile toate, să-Ţi fie-n veci supuse,
Să Te slăvesc prin fapte, sau vorbele nespuse,
Iar gânduri necurate, înghită-le pământul!

Cu tot ce am, mă-nchin, pe-această lume,
Cum ghiocelul se-nchină primăverii, în fiecare an,
Şi-aştept cu dor, Isuse, când mi-i chema pe nume,
Dar stând în aşteptare, Te chem în rugăciune,
Şi-Ţi mulţumesc din suflet, cum sunt, cu tot ce am!


AMIN!