Ninge din ceruri cu har
Oare n-ai observat ,
Că ninge din ceruri cu har,
Fără să bănuieşti tu măcar?
Ca nişte fluturi albi,
Se-aşază peste tot în troiene,
Peste munţi, câmpii şi poiene.
Fulgii jucăuşi de har,
Al cerului minunat dar,
Zboară frumos prin văzduh,
Purtaţi de al Domnului Duh.
Deschide ochii credinţei,
Şi te vei minuna,
De ce vei vedea,
Minunea albă este chiar înaintea ta!
Munţi de păcate sunt acoperiţi,
Îngerii din ceruri, sunt şi ei uimiţi,
Cu cât munţii se înalţă mai sus,
Harul divin este mult mai presus!
Ninge din ceruri cu neprihănire,
Hainele albe sunt aşezate pe tine!
Te vei minuna oare,
De-această ninsoare,
De-această divină splendoare?
Sau vei trece nepăsător mai departe ,
Căci hainele tale sunt mult mai curate ?!
24.01.2014 Socodor
Cornel Jigău