Ai fost creat să nu mori niciodată,
Să te hrăneşti din bucurii,
Să bei din cupa mulţumirii
Şi să fii transferat în veşnicii.
Ai fost creat după iubirea-I,
Un sfânt tipar ce ţi s-a dat,
Să nu urăşti să înmulţeşti iubirea
Pentru Acel ce-I Viu şi Sfânt şi 'Nalt.
Să-I duci cu sufletu-n lumină,
Solia sfântă ce dă viaţa,
Ce-aduce în ''căderi de noapte''
şi altora, o nouă şi frumoasă dimineaţă.
Ai fost creat să-I fi statornic
'N credincioşie, în iubire
Pe drumul Celui ce-I Atotputernic.
Căci eşti peţită ca Mireasă de Sfânt Mire.
Să te hrăneşti din roada sfântă şi onoarea,
Să stai deoparte de păcat,
Să ţi se înmulţească ascultarea
De Cel ce este Viu şi 'Nalt.
Ce hotărâri ai luat în faţa acestor binecuvântări?
Ai adunat ulei din plin-n a ta candelă?
Te-ai întrecut în fapte bune şi cântări?
Ţi-ai dat din tot ce ai a zecea parte
să ţi se-mbogăţească avuţia
trimisă de dincolo de înstelări?
Te-ai odihnit pe braţu-I sfânt,
urând minciuna, silnicia;
Cu ce ''averi'' te duci la Domnul?
Ai dat celui de lângă tine... bucuria?
I-ai dus-n credincioşie, sfânt, -solia?
În clipa-n car' vei fi chemat
Ţi-e albă haina cea de nuntă?
Cu mâini curate ai lucrat?
Cu câte ''spice '' te prezinţi,
printre ai cerului, ''îngeri-cuminţi''?
Mai ţii de... avuţia ce va arde-n
curând pe-acest pământ 'n flăcări fierbinţi?
Măsoară-ţi viaţa în Dreptarul,
Cuvântul sfânt ce ni s-a dat,
Dezbracă-te de rău şi fire
Şi intră-n ''forma''-n care... Domnul te-a creat!
să te binecuvânteze, sora mea dragă.