Niciodată...
O! Niciodată, niciodată
Nu mă voi... descuraja,
Căci o, Doamne, caleaTa
De minuni e-nconjurată
Prin dragostea Ta curată
Strălucind din Golgota,
În har fiind înmiresmată!
O! Niciodată, niciodată
Nu mă voi... înfricoşa
De săgeţi ce s-or trăgea
Către casa-mi aşezată
Sus pe munte, apărată,
De vânturi ce vor bătea,
Plănuind, a fi dărâmată.
O! Niciodată, niciodată
Deloc nu m-oi despărţi
De Cuvântul ce-oi iubi,
Cu inima-n sânge iertată
La Calvar, fiind spălată,
Eu pe Domnu-oi preamări
Şi-oi da gloria Lui, toată!
Flavius Laurian Duverna
29 ianuarie 2014
sa adormiti pe mama-i sfanta , cu bratu-i capatai..
sa sufle vint de pace sfanta si de soapte ingeresti...