Samariteanul cel milos!
Autor: Florența Sărmășan  |  Album: Ierusalim, pe a tale porți de aur!  |  Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de florenta.sarmasan in 30/01/2014
Samariteanul cel milos!


Samariteanule milos
Pe lângă mine ai trecut
Eram căzut în praf pe jos
Dar, nimenea nu m-a văzut.

Mulți pe acolo au trecut
Dar toți indiferenți au fost
Chiar dacă întins, m-au văzut
Să se oprească, n-avea rost.

Iar unii, chiar m-au ocolit
Și am zăcut acol' uitat,
Însa o dată am auzit
Un glas, care m-a întrebat:

- Ce s-a-ntâmplat de te-ai întins
Oare, nu te pot ajuta?
Omul, cu brațul m-a cuprins
Cu ochi miloși, mă cerceta...

Privea atent făptura mea
Ținuta-mi slabă, sărăcită
Vedeam mila-n privirea Sa
Privea la fața-mi răvășită.

Un om al străzii atunci eram
Sărac, bolnav, descurajat,
Dormeam, pe unde apucam
N-aveam o casă, și nici pat.

Soția mea, m-a părăsit
Apoi, și fiul meu s-a dus,
În cimitir sunt, au murit,
Tot s-a sfârșit, atunci mi-am spus.

În datorii m-am înglodat
Pe fiul meu, să-l pot salva
Am devenit bolnav, sărac
Nimic acum, nu mai conta.

Nimic nu mai aveam pe lume
Familia mea nu mai era
Și mă gândeam, cui pot eu spune,
Durerea, ce mă chinuia?

Pe cine mai interesa
Necazul crunt ce m-a lovit
Și cui de mine îi mai pasa?
Eram, singur și părăsit.

Simțeam durere în trupul meu
De ceva zile, n-am mâncat...
Trăiam din ce în ce mai greu
Flămând, bolnav, am leșinat.

Și pe o margine de drum
Eu am căzut, m-am prăbușit.
Eram doar eu singur, acum,
Credeam: sfârșitul mi-a venit.

Dar omul cel milos a stat
O clipă, apoi s-a hotărât
O ambulanță a chemat
Și la spital, m-a însoțit.

Cu medicul a discutat
A stat mereu în preajma mea
Să mă ajute l-a rugat
Caci, orice cost va suporta.

Domnul cel bun, mi l-a trimis
Pe omu acesta drept, milos,
Prin el, un mesaj mi-a transmis
Care, să-mi fie de folos.

Cu hainele lui, m-a îmbrăcat,
Hrană de acasă mi-a adus,
Stătea mereu lângă al meu pat
Și se ruga, privind în sus

Am înțeles că e creștin
Căci mult, Domnului se ruga,
Eu, vedeam chipul lui senin
Ce cu iubire mă privea.

Omu-a făcut tot ce-a putut
El, leacuri bune a cumpărat
Și mi-a adus tot ce am vrut
Și încet, încet, m-am întrămat.

Soția lui m-a vizitat
Chiar și cei doi fii, au venit
Cu toții m-au încurajat
Mi-au spus, că Isus m-a iubit.

Și astăzi, încă mă iubește
Așteaptă să-I răspund și eu
Viața eternă-mi pregătește
La ceruri, sus la Tatăl Său.

Samariteanul cel milos
Care pe cale, s-a oprit
A fost visul cel mai frumos
Prin el, pe Isus L-am găsit.

Azi, sunt schimbat, nădăjduiesc
În Isus mă încred mereu
Și zi de zi, Îi mulțumesc,
El, e Mântuitorul meu.

Bunul samaritean m-a dus
În casa lui m-a găzduit,
Pe calea dreaptă m-a condus
Iar eu, pe Domnul L-am găsit.

Omul, apoi m-a ajutat
O slujbă să îmi pot afla,
M-a mângâiat, m-a încurajat,
Am o speranță-n viața mea.

Amin

Câmpia Turzii, 21 ianuarie 2014
Domnul sa-i binecuvânteze pe toți oamenii miloși!
Versurile provenite asa dupa cum poeta ne arata dintr-un fapt real, (de fapt, o serie de fapte), ne indruma spre cum putem sa ne strangem comori in cer, fii binecuvantata sora Florenta bine pusa pe versuri aceasta intamplare.
Adăugat în 30/01/2014 de floridinmaracineni
Statistici
  • Vizualizări: 2490
  • Export PDF: 7
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni