Ochii minții înnoite

Ochii minții înnoite
Lucrări mari văd și slăvite;
Comori nemaiîntâlnite,
Profețiile împlinite
Și minuni deosebite...

Văd și lucruri învechite
Dar, altfel ca mai`nainte!
Văd veninul din ispite,
Comori mari și ruginite
Și lucrări disprețuite...

Da, ei văd tot ce vede,
Știu în ce se pot încrede,
Văd și ce se întrevede
Chiar și tot ce se prevede
Și știu ce din ce purcede...

Își văd răstignirea firii
Și văd roadele iubirii,
Văd fala deșertăciunii
Din inima stricăciunii,
Văd și lepra întinăciunii...

Văd cangrena amărăciunii
Și Puterea rugăciunii...
Ei văd „Ziua revenirii”,
„Urâciunea pustiirii”
Dar și slava răstignirii...

Văd al Bibliei Temei
Dar și pe Autorul Ei,
Ei văd bine și știu cei
„Funia împletită în trei”
Și „Candela cu Ulei”...

Ei văd Calea mântuirii
Și Izvorul fericirii,
Văd pe Domnul nemuririi,
Plinătatea Strălucirii
Și cununa răsplătirii...

Văd Slava dumnezeiască
Care n-o să-i părăsească,
Văd chiar Patria cerească
Unde-n veci o să trăiască
Și pe Cel ce-o să Domnească...

Scos din jar, aprins din scrum,
Stâlp de foc văd și de fum
Căci mă rog, (și nu oricum);
Orice ochi să vadă-acum
„Lucruri noi” și Noul drum!

01/02/2014*Ioan Hapca
(Zaragoza)