Citind mereu şi metidând
La viaţa trecătoare,
Aflai în Biblie, foc arzând
Ce îmi dădu culoare...
Simţii fiori duhovniceşti
Şi scârbă de păcat.
Văzând că astea nu-s poveşti,
Pe loc am transpirat...
Umplut de lacrimi de sudoare
Pe sufletu-mi pătat,
Din picuri, se făcu vâltoare:
Cuvântul m-a spălat!
Şi apa se făcu în clocot!
Acum îmi clocoteşte ,
Fiinţa mea , prin Duhul Sfânt,
Iar gura, abureşte...
...Dumnezeu e minunat...poate schimba un păcătos într-un sfânt...Cuvântul are putere...